Un summit pentru viitorul Europei
La capătul unui îndelung proces de reflecţie europeană, pe 9 mai, a Sibiu a avut loc primul summit informal al Uniunii Europene organizat de România.
Corina Cristea, 17.05.2019, 14:50
La capătul unui îndelung proces de reflecţie europeană, pe 9 mai – ziua în care europenii aniversează pronunţarea Declaraţiei Schumann, care a fondat construcţia comunitară – la Sibiu a avut loc primul summit informal al Uniunii Europene organizat de România. Un summit în format UE27, la care a fost creionat viitorul Europei. Unitatea este principiul pe care se va construi acest viitor, conform Declaraţiei de la Sibiu, un document ce include angajamente pe care liderii europeni le fac cetăţenilor din statele membre privind bunăstarea şi securitatea lor. Liderii europeni promit că ţările membre vor fi unite, solidare, cu o singură voce şi în căutarea întotdeauna de soluţii comune.
Documentul mai cuprinde un angajament de protejare a modului de viaţă european, a democraţiei şi statului de drept şi menţionează o prioritate a preşedinţiei române a Consiliului UE, respectiv reducerea diferenţelor de dezvoltare din interiorul Uniunii. Europa, mai menţionează Declaraţia, va acţiona ca un lider responsabil, implicat alături de partenerii internaţionali să menţină o ordine mondială bazată pe dreptul internaţional. Angajamente care vor să transmită determinare pentru un viitor comun, pe fondul procesului de retragere a Marii Britanii din UE. În ce măsură răspunde oferta liderilor europeni cererilor pe care le fac cetăţenii continentului?
Dan Cărbunaru, directorul portalului multimedia caleaeuropeană.ro, invitat la Radio România: Sunt tot felul de eurobarometre care măsoară nevoile oamenilor şi chestiunile legate de securitate, chestiunile legate de economie, problemele legate de viziunea noastră comună în această Uniune. Se regăsesc, sub o formă sau alta, indiferent de ordinea lor, în toate ţările membre. Întrebarea este cum livrăm aceste soluţii, cum reuşesc instituţiile europene să articuleze aceste soluţii împreună cu statele membre. Pentru că au fost situaţii în care, în situaţii de criză, în chestiuni legate de migraţie sau probleme economico-financiare, statele membre dădeau vina pe Bruxelles, iar Bruxellesul spunea că nu are suficientă putere.
Noi trebuie să luăm la un moment dat o decizie, să vedem cum facem această Uniune mai bună, să livreze mai mult şi mai repede pentru cetăţenii săi. Unii vorbesc despre nevoia unui nou tratat, alţii spun că ar trebui explorat în continuare Tratatul Lisabona, dar soluţia este la noi. Nu este rău ce se întâmplă nici acum. Sigur că noi ne dorim mai mult, şi mai bine, şi mai repede, dar toate statele membre ale Uniunii Europene sunt acum pe plus din punct de vedere economic. După aceea, criza economico-financiară, valurile de migranţi nu mai sunt atât de puternice şi nu mai destabilizează continentul european cum o făceau odinioară de la sud la nord şi există în continuare perspective ca viaţa noastră în Uniunea Europeană să arate mai bine.”
La Sibiu a avut loc şi o primă discuţie pe marginea agendei strategice a Uniunii Europene pentru 2019-2024 – agendă care ar urma să fie adoptată la Consiliul European, din luna iunie. Aceasta include obiective majore. Este vorba despre protejarea cetăţenilor şi libertăţilor, dezvoltarea bazei economice, prin mobilizarea tuturor politicilor relevante în domeniu, un viitor mai ecologic, mai echitabil şi mai incluziv, alături de promovarea intereselor şi valorilor europene în lume.
Formulări destul de generale, probabil tocmai pentru a lăsa loc în negocieri ca fiecare stat membru să-şi poată promova şi susţine interesele. Chiar înaintea summitului, 21 de şefi de state, între care şi România, au publicat o scrisoare deschisă, care pleacă de la ideea că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări profunde.
Din nou, jurnalistul Dan Cărbunaru: Este o iniţiativă care asigură o formă destul de confortabilă, numeric cel puţin, de reprezentare a intereselor cetăţenilor europeni şi, dacă vreţi, este poate o nouă dovadă a faptului că au dreptate cei care consideră că este nevoie de o reformă a sistemului de decizie în Uniunea Europeană. Pentru că acum suntem în această situaţie extrem de ciudată, în care şi cei care vor mai multă Europă şi cei care vor mai puţină Europă se plâng că nu e suficient spaţiu de decizie.
Ei bine, se discută la Bruxelles şi în unele capitale europene pe această temă, a modului în care să iau deciziile, noi acum vorbim de o declaraţie, evident, dar sunt situaţii în care sunt decizii importante de luat şi care încă stau sub imperiul majorităţii calificate sau chiar unanimitate în unele situaţii, şi asta uneori a ţinut Europa pe loc. E una dintre explicaţiile faptului că în timp ce americanii au ieşit în câteva luni din criza economico-financiară, europenii încă analizau efectele şi bâjbâiau prin ce uşă să iasă. Crizele nu ne vor ocoli. Criza migraţiei care acum doar a luat o pauză se poate întoarce. Criza economico-financiară, am văzut la cum circulă capitalul în lume, poate de asemenea să se întoarcă.”
Sunt multiple crize care ne pot pândi, adaugă Dan Cărbunaru, dar de dragul viitorului nostru comun, de care să ne bucurăm în mod egal, trebuie să avem o viziune comună.
