UE începe negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord

Uniunea Europeană a dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Albaniaşi Macedonia de Nord, după ce, în cele din urmă, obiecțiile câtorva state membre au fost depășite.

Eugen Coroianu, 03.04.2020, 13:44

Uniunea Europeană a dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, după ce, în cele din urmă, obiecțiile câtorva state membre au fost depășite. Uniunea îşi respectă cuvântul dat şi îşi îndeplineşte astfel obligaţiile asumate, spun oficialii de la Bruxelles. Totodată, hotărârea confirmă importanţa geostrategică a Balcanilor de Vest şi demonstrează că Europa doreşte şi este capabilă să adopte hotărâri geopolitice, chiar şi în această perioadă în care suntem afectaţi de pandemia de coronavirus, după cum a declarat comisarul european pentru politici de extindere, Olivér Várhelyi.

”Felicit din toată inima ambele ţări. Această decizie trimite un mesaj clar şi răspicat către Balcanii Occidentali: viitorul vostru este în Uniunea Europeană”, a scris acesta, într-un mesaj pe Twitter.

Dar cum este privită decizia la Bucuresti?

Am întrebat-o pe d-na Iulia Matei, secretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul român de Exerne, cât de importante sunt aceste evoluții:

Deciziile adoptate în cursul acestei perioade la nivelul UE în ceea ce privește deschiderea negocierilor de adeare cu Albania și Macedonia de Nord sunt, fără îndoială, de o importanță majoră atât pentru statele respective, evident, dar și în plan mai larg, la nivel european, din perspectiva semnalului politic pe care am reușit să-l dăm – acela că politica de extindere este una de relevanță majoră pentru Uniunea Europeană.

În plus aș menționa că importanța acestor decizii este cu atât mai mare cu cât vine după foarte multe amânări pe care le-am avut la nivel european în ceea ce privește această hotărâre pozitivă pentru deschiderea negocierilor de aderare cu cele două state. Faptul că am putut adopta acum, chiar într-un context european atât de dificil precum cel marcat de gestionarea Covid 19, arată totuși că UE are capacitatea de a-și respectă angajamentele în raport cu partenerii din Balcanii de Vest și de a recunoaște progresele semnificative pe care aceste două state le-au realizat în parcursul lor european.

Ambii candidați şi-au văzut speranţele spulberate de mai multe ori, întrucât Franţa şi Olanda au manifestat scepticism în ceea ce priveşte evoluţia lor în materie de democraţie şi de combatere a corupţiei, temându-se să accepte noi membri într-o perioadă în care coeziunea blocului comunitar era deja afectată de Brexit. Dar Parisul şi Haga şi-au atenuat obiecţiile în ultimele săptămâni, iar procesul s-a accelerat în pofida crizei provocată de pandemie. Grecia a fost convinsă și ea pe ultima sută de metri, după ce au fost incluse formulări mai ferme cu privire la protecţia minorităţilor naţionale în Albania.

Care a fost poziția Bucureștiului ne spune Iulia Matei: Poziția României este una constantă și principială, a fost și rămâne aceeași, respectiv de sprijin pentru avansarea politicii de extindere. România a privit politica de extindere dintotdeauna ca pe o investiție strategică în stabilitatea regiunii noastre și ca parte a eforturilor mai generale de consolidare a unității europene.

Noi am subliniat în mod constant, pornind și de la exemplul pe care România practic l-a avut ca stat candidat, prin tot parcursul de reforme pe care l-a îndeplinit, că extinderea aduce beneficii atât statelor candidate, cât și Uniunii Europene în ansamblul său, prin beneficiile multiple din punct de vedere politic, construcție democratică, realizarea convergenței economice și sociale, reducerea decalajelor de dezvoltare la nivel european.

În consecință, obiectivul deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia a fost urmărit și promovat cu consecvență de România, ca o prioritate majoră atât a mandatului său de președinție a Consilului UE din primul semestru al anului 2019, cât și după încheierea acestui mandat.

România salută intenţia Comisiei Europene de a demara imediat pregătirea propunerilor sale privind documentele-cadru de negociere cu Albania şi Republica Macedonia de Nord şi pledează ca primele Conferinţe Interguvernamentale cu cele două state candidate să poată fi organizate cât mai curând posibil, înainte de finalul acestui an. Tot în aceste zile, Macedonia de Nord a devenit oficial cel de-al 30-lea stat membru al NATO, în urma unui proces îndelungat care a inclus chiar schimbarea numelui țării.

”Ne-am îndeplinit visul de generaţii”, spune, într-un comunicat, guvernul de la Skopje.

Macedoniade Nord este acum parte din familia NATO, o familie formată din treizeci de naţiuni şi aproape un miliard de persoane. O familie bazată pe certitudinea că, indiferent cu ce provocări ne confruntăm, suntem cu toţii mai puternici şi mai în siguranţă împreună, a subliniat, la rândul său, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Macedonia de Nord a depus instrumentul său de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord la Departamentul de Stat al SUA (stat depozitar) – ultimul pas formal pentru a se alătura alianţei de apărare.

Aderarea reprezintă punctul culminant al multor ani de efort din partea guvernului şi a cetăţenilor Macedoniei de Nord’, a declarat Mike Pompeo, secretarul american de stat. El a subliniat ca noua calitate de membru NATO va susţine o mai mare integrare, o reformă democratică, comerţul, securitatea şi stabilitatea în regiune. Pompeo a ținut să precizeze că şi altor ţări uşa NATO le rămâne deschisă.

Anul trecut, Macedonia de Nord şi-a schimbat denumirea din Macedonia, reglementând o dispută de lungă durată cu Grecia, membră a NATO şi a Uniunii Europene, o condiţie pe care Atena a pus-o pentru ca Skopje să se alăture celor două organizaţii. Albania este membră a NATO din anul 2009.