Conferința privind viitorul Europei

Lansată în primăvara anului trecut, la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, Conferinţa privind Viitorul Europei a însemnat un demers fără precedent, materializatîntr-un an de discuții, dezbateri și colaborare între cetățeni și politicieni.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 20.05.2022, 16:35

Lansată în primăvara anului trecut, la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, Conferinţa privind Viitorul Europei a însemnat un demers fără precedent, materializatîntr-un an de discuții, dezbateri și colaborare între cetățeni și politicieni. Amplul exerciţiu de consultare cetăţenească s-a soldat cu un raport axat pe 49 de propuneri care includ obiective concrete și peste 320 de măsuri pe care cetăţenii consideră că instituțiile Uniunii Europene trebuie să le urmeze în cadrul a nouă tematici. Este vorba de domenii precum schimbările climatice şi mediul, sănătatea, economia, justiţia socială, valori şi drepturi. Dar şi despre transformarea digitală, democraţia europeană, migraţie, educaţie, cultură, tineret sau sport.

Cetăţenii – în special tinerii – se află în centrul viziunii noastre asupra viitorului Europei. Ei au contribuit direct la conturarea rezultatului conferinţei. Ne aflăm într-un moment definitoriu al integrării europene şi nicio sugestie de schimbare nu ar trebui exclusă din discuţie. Nu ar trebui să ne fie teamă să dăm frâu liber puterii Europei de a schimba în bine vieţile oamenilor, a declarat Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European, pe 9 mai, la Strasbourg.

Atunci, alături de președintele Emmanuel Macron, în numele Președinției Consiliului, și de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit raportul final privind rezultatele Conferinței. Mesajul vostru a fost primit, le-a spus Ursula von der Leyen participanţilor.

Există deja multe lucruri pe care le putem face fără a aştepta, a estimat ea, promiţând noi propuneri în discursul ei privind starea Uniunii, de pe 3 septembrie.

Conferinţa privind viitorul Europei a arătat că cetăţenii cer mai multă transparenţă, mai multă incluziune, mai multă durabilitate şi mai multă securitate. Cetățenii europeni vor ca Uniunea celor 27 de națiuni să devină mai corectă, mai solidară și să aibă un rol conducător în combaterea schimbărilor climatice. Anumite propuneri, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor. Iar Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat deja o rezoluţie care solicită lansarea unei proceduri de revizuire a tratatelor Uniunii Europene, pentru a răspunde cererilor formulate în cadrul Conferinţei.

În timpul dezbaterii, mai mulţi eurodeputaţi au apreciat că cetăţenii europeni trebuie să fie implicaţi mai mult, alături de o reprezentare democratică mai puternică la nivelul Uniunii. Alţii au atras atenţia asupra unor domenii specifice în care propunerile orientate către cetăţeni necesită schimbări profunde, inclusiv alegeri cu adevărat europene, precum şi noi competenţe ale Uniunii Europene în domenii precum sănătatea, energia, migraţia şi apărarea.

Unii vorbitori au criticat, însă, Conferinţa privind viitorul Europei, susţinând că procesul este defectuos şi că propunerile nu ar reflecta opinia publică.În plenul Parlamentului European de la Strasbourg a vorbit şi Emanuel Macron. În anumite domenii sau politici ar trebui să fie abandonat principiul votului unanim, spune el. Macron a adăugat şi că este necesară o reformă a documentelor și tratatelor europene, pentru ca acestea să fie mai eficiente.

Propunerile cetăţenilor nu trebuie instrumentalizate, consideră, de cealaltă parte, ţările care se opun acestei perspective. Avem deja o Europă care funcţionează după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la invazia rusă în Ucraina şi nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale, avertizează acestea.

România, alături de alte 11 ţări, s-a alăturat unui non-paper iniţiat de Danemarca în care se spune că nu este exclusă nicio ipoteză de lucru, inclusiv modificarea tratatelor, dar că nu modificarea tratatelor ar trebui să fie un scop în sine, lucru care nu a fost de altfel niciodată un obiectiv al Conferinţei.

Emmanuel Macron a lansat, în acelaşi timp, în Parlamentul European o adevărată provocare la nivelul întregului continent: în loc să se diminueze valorile europene pentru a permite aderarea rapidă a altor state, este necesară o nouă construcție continentală. Această nouă structură le va permite tuturor statelor democratice, inclusiv Regatului Unit și Ucrainei, să împărtășească principiile europene de bază, spune Emmanuel Macron:

Această chestiune rămâne – cum ar trebui să organizăm Europa din punctul de vedere politic care merge dincolo de Uniunea Europeană? Este obligaţia noastră istorică să răspundem la această întrebare astăzi şi să creăm ceea ce voi numi în faţa dvs. o comunitate politică europeană. Această nouă organizaţie le va permite naţiunilor europene democratice să adere la valorile noastre de bază, să găsească împreună un nou spaţiu al cooperării în domeniile politic, al securităţii, al energiei, al transporturilor, al investițiilor în infrastuctură şi al circulației persoanelor, în special în privinţa tinerilor.

Vreau să fie foarte clar că voi fi mereu de partea celor care vor să reformeze Uniunea Europeană pentru a o face să funcţioneze mai bine, a subliniat, la Strasbourg, și Ursula von der Leyen, la ceremonia de închidere a Conferinţei privind Viitorul Europei.

Ideea este că ne-aţi spus unde vreţi să ajungă această Europă, le-a spus ea participanţilor, şi acum depinde de noi să luăm calea cea mai directă pentru a ajunge acolo. Folosind toate limitele a ceea ce putem face pe plan intern şi, da, schimbând tratatele acolo unde este cazul.