Profilul economiei românești

Anul 2023 a început sub semnul avertismentelor lansate de instituțiile financiare internaționale privind riscul alunecării multor economii în recesiune.

Corina Cristea, 13.01.2023, 09:52

Anul 2023 a început sub semnul avertismentelor
lansate de instituțiile financiare internaționale privind riscul alunecării
multor economii în recesiune. Chiar în absenţa unei alte crize, creşterea
economiei mondiale în acest an ar urma să încetinească semnificativ,
reflectând, într-un mod sincronizat, înăsprirea politicii monetare pentru a
contracara inflaţia ridicată, înrăutăţirea condiţiilor financiare şi
perturbările continue provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia, spune
Banca Mondială. Instituția atenționează că sunt necesare eforturi urgente
globale şi naţionale pentru atenuarea riscurilor provocate de scăderea
activităţii economice şi de povara datoriilor cu care se confruntă pieţele
emergente şi economiile în curs de dezvoltare, unde creşterea investiţiilor ar
urma să rămână sub media din ultimele două decenii.

Evaluând economia globală în cadrul unui interviu la postul american de televiziune
CBS, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că se aşteaptă ca
o treime din economia mondială să intre în recesiune și a punctat că pentru
prima dată în ultimii 40 de ani creşterea economică a Chinei va fi probabil sub
creşterea economică globală: Pentru cea mai mare parte a economiei mondiale, acesta va fi un an
dificil, mai greu decât cel pe care l-am lăsat în urmă. De ce? Pentru că cele
trei mari economii, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi China,
toate încetinesc simultan. Statele Unite sunt cele mai rezistente şi ar putea
evita recesiunea. Vedem că piaţa muncii rămâne destul de puternică. Aceasta
este totuşi o binecuvântare mixtă, deoarece dacă piaţa muncii este foarte
puternică, Rezerva Federală americană poate fi nevoită să menţină ratele
dobânzilor mai stricte pentru mai mult timp pentru a reduce inflaţia. Uniunea
Europeană a fost foarte grav lovită de războiul din Ucraina. Jumătate din
statele membre vor intra în recesiune (se elimină). Economia Chinei va încetini în continuare.
Se anunţă un an dificil pentru această ţară şi asta se traduce în tendinţe
negative la nivel global. Când ne uităm la pieţele emergente din economiile în
curs de dezvoltare, acolo imaginea este şi mai gravă. De ce? Pentru că, pe
lângă toate celelalte, sunt lovite de ratele mari ale dobânzilor şi de
aprecierea dolarului. Pentru aceste economii va fi un real dezastru. Potrivit şefei FMI, creşterea economiei mondiale va încetini la 2,7%, de la
3,2%, anul trecut. În ce priveste România, creșterea economică se va situa la
2,8% anul acesta, față de peste 5 procente anul trecut.

Invitat la Radio România, profesorul în economie Mircea Coşea a făcut o
analiză a profilului economiei românești : Trăim mai mult prin servicii, prin consum, într-o oarecare măsură prin
agricultură. Dar ultimele studii făcute de Howard University arată că suntem pe
un loc fruntaş, locul 19 în lume, din punct de vedere al diversificării şi
modernizării economiei. Lucrurile sunt discutabile, pentru că e foarte greu să
spui în ce măsură România este o ţară dezvoltată, atâta timp cât puterea de
cumpărare a scăzut mereu în ultimul an de zile, avem două deficite majore care
ne subminează dezvoltarea, deficitul contului curent şi deficitul balanţei
comerciale. Adevărul este însă unul foarte clar: orice ar spune unii, orice ar
spune alţii, economia României are nevoie de o reformare rapidă, pentru că nu
face faţă schimbărilor importante care au loc în lume.

În ultimul an au
început să apară astfel de schimbări, iar 2023 va fi un an al schimbărilor
majore din punct de vedere al modelului global de dezvoltare, explică
profesorul Mircea Coșea: încep să apară actori economici importanţi, noi, pe
care nu i-am cunoscut până acum, cum ar fi India, spre exemplu, războiul dintre
China şi Statele Unite a început să fie în folosul SUA, China a pierdut
startul, iar, pe de altă parte, ţările care îşi valorifică resursele interne
într-o măsură mai importantă şi își reduc dependenţa faţă de importuri au de
câştigat.

La noi lucrurile sunt invers, spune Mircea Coșea: Importurile sunt foarte mari. Producţia
internă, mai ales la articole la care am putea să avem succes, cum sunt
alimentele, nu progresează. Nu se iau măsuri economice importante de
modernizare şi de restructurare, în sensul sprijinirii sectorului economiei
reale, sectorul privat. Ba, din contră, i se aplică taxe și penalizări din
toate punctele de vedere în ceea ce privește posibilitățile lui de alimentare a
bugetului. Deci, economia României, aşa mică cum este ea, va avea două şocuri
importante. Pe de o parte, şocul extern, care nu este deloc favorabil, economia
Europei nu este în creştere, are mari probleme, nu numai de natură, să zicem,
structurală, dar şi natura depedenţei de energie şi materie primă, iar din
interior nu există măsuri importante în plan economic. Se iau doar măsuri de
atenuare a situaţiei unor categorii foarte defavorizate, dar asta nu este o
cale de dezvoltare, ci o cale de supravieţuire a unor categorii în defavoarea
altora.

România a înregistrat, în primele 11 luni ale
anului trecut, un deficit record al balanţei comerciale – peste 31 de miliarde
de euro. Comerţul internaţional al României continuă să fie dominat de
relaţiile comerciale cu statele membre ale UE, care deţin ponderi de peste 72%
din total în cazul exporturilor şi de aproximativ 70 de procente în ceea ce
priveşte importurile.