Foaie de parcurs pentru protejarea planetei
Anul trecut a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, arată o analiză a Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Corina Cristea, 20.01.2023, 16:16
Anul trecut a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, arată o analiză a Administraţiei Naţionale de Meteorologie, potrivit căreia, cei mai călduroşi 5 ani din 1900 până în prezent sunt 2007, 2015, 2019, 2020 şi 2022. În același timp, intervalul dintre anii 2012 şi 2022 reprezintă perioada cea mai călduroasă de 11 ani consecutivi, fapt care confirmă tendinţa de creştere a temperaturii aerului în România. Dar temperaturi cu mult mai ridicate decât normalul perioadei și dereglări climatice au loc peste tot pe Terra. Schimbările climatice ameninţă şi afectează întreaga planetă şi nu mai sunt o problemă locală sau naţională, spun cei care urmăresc îndeaproape fenomenul și care trag semnale de alarmă privind degradarea tot mai accelerată a situației. Inclusiv a biodiversității.
Oamenii de ştiinţă insistă asupra faptului că timpul presează – 75 de procente din ecosistemele lumii sunt alterate de activitatea umană, peste un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia, iar prosperitatea lumii este în joc, în condițiile în care peste jumătate din PIB-ul mondial depinde de natură şi de serviciile acesteia. Măsuri menite să ajute planeta sunt gândite și anunțate, dar există mecanisme reale pentru a fi puse în practică? Estimând că omenirea a devenit o armă a extincţiei în masă, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut un pact de pace cu natura, iar în decembrie, la conferinţa pe teme de mediu de la Montreal, un acord istoric, vital pentru omenire, a fost adoptat. Numit Acordul Kunming-Montreal, această foaie de parcurs are drept scop protejarea suprafeţelor terestre, a oceanelor şi a speciilor în faţa poluării, degradării şi crizei climatice și vine la capătul a mai bine de patru ani de negocieri dificile. Crearea de zone protejate pe 30 de procente din planetă – cel mai cunoscut dintre obiectivele stabilite – a fost prezentată drept echivalentul pentru biodiversitate al obiectivului Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
De notat că acordul survine într-un moment în care doar 17 procente din suprafeţele terestre şi 8 procente din cele acoperite cu apă sunt protejate. Textul oferă, de asemenea, garanții populațiilor indigene din zone în care se află 80% din biodiversitatea rămasă pe Terra, propunând refacerea a 30 de procente din terenurile degradate şi reducerea la jumătate a riscului asociat pesticidelor. ”Acest acord este istoric nu numai pentru faptul că pentru prima dată există um cadru, dar și pentru că este un cadru ambițios, s-a subliniat în cadrul reuniunii din Canada – avem un acord care include pesticidele, avem un acord care prevede că trebuie să eliminăm subvențiile care sunt nefaste pentru biodiversitate, avem angajamente nu numai până în 2050, ci și date care se referă la 2030 și avem finanțări – chiar dacă unele țări cred că nu se merge chiar așa de departe – care dublează între ceea ce e acum și 2025 și triplează de acum până în 2030. Trebuie să privim de unde plecăm pentru toate aceste motive. Este un acord absolut istoric”.
Despre acest acord a vorbit la Radio România profesorul universitar Mircea Duţu, preşedinte al Universităţii Ecologice din București: Este vorba de o primă victorie, dar trebuie să aşteptăm continuarea procesului, pentru că, practic, acest acord Kunming-Montreal se află deocamdată la momentul în care a fost aprobat prin consens. Urmează să se deschidă spre semnarea ţărilor, statelor şi, în cele din urmă să fie ratificat şi să intre în vigoare. Este vorba de a stabili un nou cadru global de acţiune în materie de biodiversitate, în condiţiile în care cele 21 de obiective care au fost stabilite în 2010, în Japonia, pentru 2020, nu a fost niciunul atins. Ca atare, ar fi de dorit ca de această dată toate aceste 23 de obiective stabilite să fie realizate într-o proporţie cât mai substanţială. Pe termen mediu, respectiv orizontul 2030, se urmăreşte stoparea procesului de erodare a biodiversităţii şi inversarea tendinţei în sensul sporirii gradului de conservare a suprafeţelor marine şi terestre. Pe termen lung, respectiv 2050 şi 2100, se are în vedere atingerea unui obiectiv de a se ajunge la o ipostază în care omenirea trăieşte în armonie cu natura. Observăm că toate aceste obiective au în vedere ritmul şi etapele prevăzute pentru punerea în aplicare a acordului de la Paris privind clima, între schimbarea climatică şi prezervarea şi conservarea biodiversităţii fiind o legătură interdependentă.
Discuţiile s-au împiedicat puternic de problema financiară, care s-a menţinut în centrul dezbaterilor până la final, chiar şi în timpul sesiunii plenare de adoptare, cu obiecţii din partea mai multor state africane. Coaliția țărilor din sud a cerut țărilor bogate, în schimbul eforturilor sale, 100 de miliarde de dolari pe an și creșterea progresivă a acestui fond până la 700 de miliarde de dolari pe an până în 2030. În cele din urmă, acordul a fost încheiat, fiind prevăzută o finanțare de 30 miliarde de dolari în ajutor anual pentru conservare pentru țările în curs de dezvoltare. Pe lângă subvenţii, s-au făcut presiuni puternice și pentru crearea unui fond mondial dedicat biodiversităţii, similar celui obţinut în noiembrie în cadrul discuţiilor asupra climei din Egipt, fond care să ajute țările mai puțin dezvoltate să facă faţă daunelor climatice. În acest sens, China, ţara care a prezidat lucrările COP15, a propus drept compromis înfiinţarea în 2023 a unei ramuri dedicate biodiversităţii în cadrul actualului Fond Global de Mediu.
