Războiul informațional, tot mai sofisticat

Ne aflăm într-un context tectonic, peste care se așază și un an electoral. Conflictul de lângă noi ne obligă să luăm măsuri de prevenție în eventualitatea unei evoluții nepotrivite.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 09.02.2024, 15:06

Ne aflăm
într-un context tectonic, peste care se așază și un an electoral. Conflictul de
lângă noi ne obligă să luăm măsuri de prevenție în eventualitatea unei evoluții
nepotrivite. Aprecierea îi aparține profesorului universitar Iulian Chifu,
expert în securitate și relații internaționale, care a făcut la Radio România o
analiză a contextului geostrategic, în cadrul căreia a vorbit și despre
războiul informațional. Căci războaiele
nu se mai poartă doar pe frontul clasic de luptă, în plan fizic, ci din ce în
ce mai mult pe planul informațional, confruntările armatelor moderne ducându-se
preponderent pe planul inteligenței și al psihicului uman.

Componentă
a războiului hibrid, dar şi un instrument de sine stătător, războiul informațional reprezintă crearea de
realităţi alternative prin pervertirea adevărului obiectiv – realizat pe baza
datelor, faptelor şi argumentelor concrete – răstălmăcirea lui, prin utilizarea
unei combinaţii de elemente, fapte şi bucăţi de adevăr selectate, interpretate,
combinate cu raţionamente alterate prin utilizarea de silogisme, sofisme,
propagandă, interpretare forţată, totul împănat cu o multitudine de minciuni –
explica, în urmă cu ceva timp, într-o
analiză realizată pentru ziarul Adevărul, profesorul Iulian Chifu.

Obiectivul general, principal, al războiului
informaţional este acela de a determina, de a controla sau măcar de a altera
decizia strategică, de politică externă, securitate şi apărare, de pervertire
sau îngreunare a instrumentelor destinate componentei militare a unui stat, iar
instrumentele utilizate, mai spune analistul, sunt o combinaţie de
naraţiuni, idei alternative, sădirea dubiilor, promovarea şi validarea cât mai
credibilă a unor minciuni care să intre în subconştient ca percepţii ale
adevărului, interpretări exagerate şi dirijate, exagerări, manipulare,
dezinformare. Sunt pregătiți românii în fața războaielor informaționale?

Profesorul universitar Iulian Chifu: Am avut o evaluare,
relativ recent, a situației războiului informațional. În primul rând trebuie spus foarte
clar că această dezbatere despre fake news, despre falsuri, despre distorsiuni,
dezinformări în mediul public a contat enorm. Un român mediu cunoaște foarte
bine și poate foarte bine să reacționeze pe acest tip de influențe, este
suspicios, știe că ar putea fi un fals, se uită de două ori de unde provine
știrea, își pune întrebări, vorbim de românul mediu. Deoarece conjectura
spațiului public actual social media ne spune că există două componente. În
primul rând că există un public pentru cea mai oribilă dintre minciuni, cea mai
evidentă, și aia are un public. A doua conjectură este că oricine, și cel mai
bine pregătit individ, poate fi victima unui fake news, ba mai mult, cu
legitimitatea proprie poate multiplica, considerând că este adevărat. De ce?
Pentru că spațiul informațional s-a îmbogățit atât de mult încât nu ai timp să
verifici, să faci documentație pentru fiecare element pe care l-ai citit, care
ți-a trecut prin fața ochilor, despre care ai aflat în diferite conjuncturi și
ai tendința să faci această multiplicare.

Războiul informaţional foloseşte trei niveluri distincte de acţiune, e explicat Iulian Chifu
– prima componentă ține de alterarea
spațiului public al unei ținte vizate, implicând în zona media, Internet şi social media, dar şi la alte niveluri
mai subtile, o injecţie de propagandă,
manipulare şi dezinformare greu de dovedit. Al doilea
element, lobby-ul, Public Relations- dacă e vorba de o
companie sau o personalitate, sau diplomaţie
publică, dacă vorbim despre un stat. Aici se utilizează sume de bani
pentru ca persoane credibile să apere tezele propuse de cel care plăteşte cu scopul de a influența decidenții
prin idei lansate în spațiul public. Cel de-al treilea nivel este legat de operaţiuni psihologice elaborate, aici contând informaţia
răspândită, dar mai ales efectul
creat de informaţie la nivelul publicului ţintă. Respectiv, naşterea şi
crearea sau accentuarea fricilor,
crearea emoţiilor colective, pregătirea publicului pentru a reacţiona la
viitoare evenimente într-o formulă dirijată, pregătită şi cumpănită anterior. Cât de avansat este războiul informațional?

Din nou profesorul universitar Iulian Chifu: Am ajuns deja la a șasea generație de război informațional. Primele
trei se adresau grupat, către grupuri în întregime, nerafinat, ultimele trei
deja sunt țintite individual, în funcție de tipologii, de preferințe, dar
individual, sunt chestiuni pregătite. Ultimele două, generația a cincea și a
șasea, deja se raportează la cogniție, la cunoaștere, deja se raportează la
valori, la lucruri fundamentale. Generația a cincea, de exemplu, are capacitatea
de a face un om, un individ care este țintă să nu creadă propriile simțuri,
văzul, auzul, ajunge ca din acest război informațional să nu mai aibă încredere
în percepția directă a simțurilor. Generația a șasea este celebra hacking the
minds, deci a spargerii minților, a intrării în mecanismele de gândire, a
alterării sau dirijării gândirii unui individ. Aici țintele sunt individuale,
construcțiile sunt individuale. Sigur, a șasea generație este doar formulată
teoretic. Putin a cerut la începutul lui 2022 structurilor sale de Intelligence
să creeze o armă în această direcție, iar gânditorul Yuval Harari susține că
deja există. Nu avem date până la această oră să existe un asemenea instrument
operațional, dar, subliniez acest lucru, că instrumentarul în războiul
informațional devine din ce în ce mai sofisticat și că scade capacitatea
noastră de a discerne și a face față atunci când devenim ținte.

Lumea a
inventat, însă, formule de reacție, mai explică expertul în securitate
și relații internaționale Iulian Chifu, avem și noi în România o zonă care ține de securitate și acolo
serviciile de informații se ocupă, zona de securitate are instrumentarul.