Herta Müller, invitată a Festivalului FILIT de la Iaşi
Invitată la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) Iaşi, Herta Müller a onorat invitaţia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Sabău, 15.11.2014, 09:35
Invitată la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) Iaşi (desfăşurat în luna octombrie), Herta Müller a onorat invitaţia. Pe scena Teatrului Naţional, scriitoarea de origine română, laureată a Premiului Nobel, a fost însoţită de scriitorul şi jurnalistul Ion Vianu şi de traducătorul Ernest Wichner, director Literaturhaus (Casa Literaturii) din Berlin, care a avut şi rolul de moderator. De la întâlnirea cu Gabriel Liiceanu (desfăşurată la Ateneul Român), în 2010, Herta Müller nu a mai vorbit în faţa publicului român, astfel că dezbaterea din cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) Iaşi a fost considerată de majoritatea celor prezenţi o adevărată surpriză. Dacă în urmă cu patru ani s-a vorbit mai mult despre politică şi rezistenţă, iar Herta Müller i-a dat incisivă replica lui Liiceanu, criticând majoritatea intelectualilor români, pe care i-a acuzat de pasivitate în timpul comunismului, la (FILIT) Iaşi, laureata Nobel a vorbit mai ales despre literatură şi a citit din cele mai recente volume ale sale apărute în limba română. Herta Müller a intrat în vizorul Securităţii şi a început să fie persecutată după refuzul ei de colaborare şi în urma prieteniei cu membrii societăţii Aktionsgruppe Banat. În 1982 debutează cu volumul de povestiri Ţinuturile joase (Niederungen, Kriterion; Humanitas Fiction, 2012), masiv cenzurat, care va apărea în 1984 şi în RFG. Din 1985 operele Hertei Müller au fost interzise în România. Presiunile tot mai puternice din partea Securităţii au forţat-o să emigreze în Germania în 1987, iar de atunci trăieşte la Berlin.
Seara dedicată Hertei Müller la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) Iaşi a debutat cu lectura autoarei din volumul recent apărut la Humanitas, Astăzi mai bine nu m-aş fi întalnit cu mine însămi”. Romanul poate fi rezumat aşa: În nebunia totalitarismului, o tânără nu vrea să renunţe la fericire. Un roman de o mare putere de evocare, de o forţă aspră a cuvintelor ce se transformă în poezie şi frumuseţe, unul dintre cele mai importante ale autoarei germane născută în România. Prin acest roman, Herta Müller ne oferă o explorare magistrală şi emoţionantă a felului în care dictatura ajunge să pună stăpânire pe întreg sufletul omului.” Criticii consideră că Astăzi mai bine nu m-aş fi întalnit cu mine însămi”, alături de alte două romane, “Omul e un mare fazan pe lume” şi “Animalul inimii”, formează o trilogie, datorită tematicii similare. Herta Müller: Criticii spun întotdeauna că e vorba de o trilogie. Pentru mine nu e chiar aşa. Într-adevăr, e vorba de trei cărţi, dar nu mi-am făcut un plan ca să se întâmple aşa. Aşa s-a întâmplat, după ce am terminat o carte, am început o alta. Probabil pentru că problematica mea nu se liniştise, iar eu simţeam tot timpul că aceste probleme mă urmăresc în continuare. Eu, când am plecat din România, am fost atât de distrusă, încât nu mă puteam gândi la altceva. Mai ales în primii ani după plecarea mea, când ştiam că, în continuare, în România, regimul Ceauşescu încă este la conducere. Cunoşteam câteva zeci de oameni la care ţineam şi ştiam că în fiecare zi li se pot întâmpla lucruri pe care le trăisem şi eu. Iar acei oameni nu aveau posibilitatea de a scăpa, cum reuşisem eu. Aşa că toate aceste probleme au rămas pentru mine foarte vii şi nu m-aş fi gândit niciodată să scriu despre altceva. De fapt, nici nu aş fi putut să scriu despre altceva.”
Nu noi ne alegem temele, temele ne aleg pe noi”, a intervenit Ion Vianu în discuţie, iar Herta Müller, a mers mai departe cu explicaţia: ”Există această categorie de scriitori în care l-aş include şi pe Ion Vianu. Scriitori cu o experienţă prea puternică pentru a rămâne nevătămat. A fost amintit şi cazul lui Aleksandr Soljeniţîn, foarte elocvent pentru discuţie. Există oameni care au trecut prin războaie, prin lagăr, prin gulag, cred că jumătate din biblioteca lumii conţine cărţi cu aceste experienţe. Sunt cărţi ale unor oameni care nu şi-au ales temele. Pentru că temele au fost atât de virulente, încât scriitorii au fost aproape forţaţi să se ocupe de ele. Tema s-a ocupat de mine, nu invers.”
Scriitorul Ion Vianu, despre literatura Hertei Müller: ”Ceea ce mă fascinează în scrisul Hertei Muller este extraordinara întindere, complexitate a sentimentelor. Există o latură foarte acidă, foarte ironică, dar există şi o latură tristă, funebră, însă există şi o latură graţioasă. Şi mai există o referinţă la iubire şi la culoare. Iar toate acestea sunt scăldate într-un fel de umor. Literatura Hertei Muller nu este numai gravă. Este şi amuzantă. Şi această complexitate face din Herta Muller o foarte mare scriitoare, una din scriitoarele mele preferate din întreaga lume în acest moment. Literatura Hertei este plină de metafore colorate.Herta e un curier de metafore pentru că a avut un contact atât de direct cu viaţa şi a sesizat nuanţele”.
Foarte aproape de motivaţia juriului Nobel 2009 Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul ei concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi.“
