Festivalul Filmului European
Festivalul Filmului European, ajuns la cea de-a 21-a ediţie în România, are pe agendă peste 60 de filme de tot felul, dintre care mai mult de 35 au fost vizionate în premieră în România.
Corina Sabău, 20.05.2017, 11:33
Festivalul Filmului European, ajuns la cea de-a 21-a ediţie în România, are pe agendă peste 60 de filme de tot felul, dintre care mai mult de 35 au fost vizionate în premieră în România. Însă Festivalul nu s-a rezumat doar la vizionări clasice, ci provoacă publicul la dezbatere şi îl invită să experimenteze realitatea virtuală. FFE 2017 propune 64 de documentare, filme biografice, drame, comedii, animaţii, filme thriller şi horror, scurtmetraje şi mediumetraje, filme experimentale şi proiecţii VR (realitate virtuală). Dintre acestea, 42 au fost lansate în 2017 şi 2016. Anca Hrab, coordonator FFE. De la început, Festivalul a reunit filme de tot felul. Este chiar o sintagmă pe care noi am păstrat-o pentru că se potriveşte cu mesajul Festivalului, este foarte sugestivă. Este dificil să pui etichete când vorbeşti despre film, de obicei ne ferim să etichetăm filmele. Poate că filmul de la Hollywood poate fi etichetat mai uşor, dar filmul european este greu de încadrat într-un anume gen. De aceea am ales această formulă care nouă ni se pare potrivită, filme de tot felul .
Ediţia cu numărul 21 a FFE are următorul calendar: Bucureşti (4 – 11 mai 2017); Iaşi (12 – 14 mai 2017); Târgu Mureş (19 – 21 mai 2017); Gura Humorului (19 – 21 mai 2017) şi Timişoara (26 – 28 mai 2017). Pentru prima dată în istoria sa, filmul de gală, Cealaltă parte a speranţei (Finlanda, 2017), în regia lui Aki Kaurismäki, în premieră în România, deschide toate cele 5 ediţii ale Festivalului.
Una din principalele secţiuni ale Festivalului Filmului European este LUX şi prezintă cele 3 filme finaliste la cea mai recentă ediţie a Premiului LUX al Parlamentului European. Bandă Desenată este o secţiune special concepută pentru a celebra Salonul European de Bandă Desenată. Public Tânăr include filme pentru copii şi adolescenţi, iar Film Republica Moldova, filme de scurtmetraj şi mediumetraje din Republica Moldova. Anca Hrab, coordonator FFE. Ar fi important de menţionat că anul acesta, pe lângă clasicele vizionări de film, am extins evenimentele şi am mers şi în acea direcţie care pune în lumina reflectoarelor dezbateri pe teme actuale. De aceea, am ales pentru această ediţie a FFE filme care au capacitatea să stârnească dezbateri, pretexte pentru dezbaterea unor teme relevante pentru societate. Multe dintre aceste pelicule au fost încadrate în secţiunea Agora. Au mai fost filme oferite de canalul ARTE, un partener foarte important în acestă ediţie, de asemenea, timp de două zile la Muzeul Naţional de Artă al României am proiectat o serie de documentare. Am organizat şi multe dezbateri, una dintre acestea a avut ca temă traficul de persoane şi a fost bazată pe filmele Fixeur de Adrian Sitaru şi Maria, un film german din 2016. O altă secţiune de dezbatere a avut de plecare filmul din Gala de deschidere, Cealaltă parte a Speranţei, de Aki Kaurismaki, şi a fost organizată în parteneriat cu un festival foarte curajos, SUPER. Este un festival organizat de adolescenţi, care anul aceasta are ca teme principale de dezbatere migraţia şi acceptarea prin empatie.
Alte două dezbateri organizate în cadrul FFE au fost Pregătind poziţia României în reforma politicii europene de audio-vizual şi #ReconstruimEuropa de la Sarajevo, eveniment în parteneriat cu SNSPA, dezbatere bazată pe filmul Asediul (2016).
Paul Negoescu, regizorul filmului Două Lozuri (2016), inspirat din opera lui Caragiale, este ambasadorul editiei de anul acesta a Festivalului Filmului European. Pentru mine cinema-ul este un limbaj universal şi nu-mi vine să-l împart pe zone geografice, etnii sau naţionalităţi. Îmi plac, deopotrivă, filme europene, americane, iraniene, japoneze etc. Cu toate astea, filmul european are, pentru mine, o semnificaţie specială pentru că în filmul european regăsesc mai multe valori în care cred, declară Paul Negoescu. Paul a regizat spotul de promovare a ediţiei actuale a festivalului, pornind de la o idee proprie, care ilustrează pasiunea pentru filmul european. În acord cu noua direcţie a Festivalului, spotul face aluzie la capacitatea filmului de a stârni nu doar emotie, ci şi dezbatere, capitol la care filmul european excelează. Paul Negoescu. Când eram student şi chiar înainte de a intra la facultate, Festivalul Filmului European era una dintre puţinele ocazii de a vedea film european, fim de autor în Bucureşti. Pe atunci, nu existau aşa multe ocazii de a vedea astfel de filme, nu erau nici atâtea festivaluri. Erau Dakino, Festivalul Filmului Francez, Festivalul Filmului Britanic şi Festivalul Filmului European. Ideea spotului conceput pentru Festival mi-a venit în timpul protestelor din iarnă, mai ales că în perioada aceea aveau loc proteste şi în alte ţări. Şi m-am gândid să mă leg de ideea aceasta de protest care naşte discuţii şi dezbateri. Pentru că dacă toată lumea prostestează, de ce n-ar protesta şi cinefilii, care vor filme mai bune?
În filmul european contează mai mult viziunea autorului decât interesul financiar al unui investitor, iar când autorul are deplină libertate creativă se pot naşte filme autentice, neconvenţionale, îndrăzneţe. Mai mult decât atât, în vremuri care par să ducă din ce în ce mai mult spre o dezbinare între oameni, cinematograful reuşeşte să reziste ca un nucleu social care ne aduce la un loc, iar filmul european nu face excepţie declară regizorul Paul Negoescu.
Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, sub egida EUNIC România, împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale europene, al Muzeului Naţional de Artă, al Muzeului Ţăranului Român / Cinema Muzeul Ţăranului, al Institutului Francez – Cinema Elvire Popesco, al Centrului Ceh, al Institutului Cervantes, al Spaţiului Public European, al UCIN şi al Biroului de Informare al Parlamentului European.
