Programul de Arte Performative al MNAC
De aproape un an, mai exact, din mai, 2017, Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti s-a deschis către artele performative din România printr-un program iniţiat şi coordonat de regizoarea Ioana Păun.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Luana Pleşea, 10.02.2018, 12:49
De aproape un an, mai exact, din mai, 2017, Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti s-a deschis către artele performative din România printr-un program iniţiat şi coordonat de regizoarea Ioana Păun.
Ce motivează acest demers? În ce măsură este nevoie de o astfel de propunere? Argumentează Ioana Păun: „În Bucureşti sunt foarte multe iniţiative independente şi unele dintre ele nu-şi găsesc deseori locul în care să fie prezentate. Sunt proiecte hibrid, unele combină arta politică cu lecture, altele combină mişcarea, altele combină forme mai intime, cum e performance-ul „unu la unu”… Şi era nevoie de un spaţiu care să aducă toate aceste iniţiative împreună, tot ce înseamnă, din perspectiva mea, performance art. Iar Muzeul de Artă Contemporană este un spaţiu al artei noi, al artei actuale, chiar al artei viitorului, deci orice formă nouă care apare, care e hibrid şi care e oarecum experimentală este binevenită la muzeu, în special dacă este o iniţiativă asumată de către artişti şi de performeri. Dacă Centrul Naţional al Dansului prezintă recurent proiecte de performance, alte spaţii care să fie dedicate acestui gen de artă nu există în Bucureşti”.
Preocuparea regizoarei Ioana Păun pentru performance, pentru artele performative durează de mai mulţi ani, timp în care a urmat cursuri de specialitate şi a lucrat cu mai mulţi artişti români „Simţeam de foarte mult timp nevoia să susţin genul acesta de demersuri care vin din teatru, dar se îmbină şi cu artiştii care fac artă vizuală. Am tatonat povestea asta începând cu anul 2010, după ce am făcut un master de performance art la Londra, la Facultatea Goldsmiths, care mi-a oferit complet altă perspectivă asupra practicii artelor spectacolului. Am venit în Bucureşti şi am început să ţin ateliere de performance la UNATC. Şi veneau oameni din facultate, dar foarte mulţi şi din afară. Veneau muzicieni, veneau antropologi care erau curioşi să exploreze performance. E o formă destul de nedescoperită la noi. Am încercat an de an să mai ţin un workshop, să descopăr artişti noi, să le povestesc ce învăţasem eu… Şi, cu foarte, foarte puţine festivaluri de arte performative, de performance la noi, chiar căutam mereu un spaţiu în care să se coaguleze genul acesta de muncă. Datorită acestor workshopuri, am strâns un nucleu de artişti în jurul meu, care au devenit destul de autonomi şi care au început să lucreze împreună. Aveam experienţa muncii cu acest tip foarte, foarte special, pentru că nu are neapărat o poveste, ca în teatru, nu are nici text neapărat, dialog, cum suntem obişnuiţi de la spectacolele de teatru, deci e un pic mai greu de descifrat”.
Prin acest proiect, Ioana Păun propune un program lunar constant la Muzeul Naţional de Artă Contemporană track: „Sunt câte trei evenimente în fiecare lună, în principiu. Iar la vernisajele mari este tot timpul un performance prezent, care se întâmplă pe toată perioada serii. Programul se poate vedea fie pe site-ul muzeului, fie pe pagina de Facebook. De obicei, avem performance-uri care au fost deja create, dar sunt foarte delicate, fragile şi nu şi-au găsit încă un spaţiu, aşa că le-am invitat la muzeu. Cum ar fi, de exemplu, „Între două pastile”, performance-ul lui Cinty Ionescu despre depresie, care combină video art cu performance-ul live. Apoi, se mai întâmplă încă un eveniment în paralel, care e mai rar, pentru că e mai dificil de pregătit. Se numeşte „Nocturnă” şi acum suntem la a treia ediţie. Este o seară în care ascultăm pe întuneric muzică de avangardă, fie digital, fie acustic. Până acum au fost două evenimente care au avut un mare succes la melomani, iar pe ultimul l-am transmis live.
Evenimentele de muzică sunt o dată la două luni sau la 45 de zile. Biletele se pot cumpăra online sau la faţa locului”.
Anul acesta, la MNAC, vor fi produse primele performance-uri în programul „Teritorii libere”, care inaugurează un nou spaţiu al muzeului, dedicat în special performance-urilor. Ioana Păun „Aceste performance-uri vor fi din Bucureşti, din ţară şi două grupuri de artişti din străinătate. Vor aduce un suflu destul de nou, pentru că sunt comisionate şi produse sută la sută, cu foarte multă dedicaţie pentru a fi cât mai aproape de ce îşi doresc artiştii. Vom avea un apel public la începutul lunii februarie, iar pe parcursul lunii, artiştii se pot înscrie. Şi încerc să le curatoriez ideile într-un mod cât mai aproape de ceea ce ei îşi doresc. De aceea nu trebuie să se întâmple neapărat în sala cea nouă. Pot fi şi performance-uri care se întâmplă în Bucureşti în alte spaţii, în spaţiul public sau chiar în alte spaţii ale muzeului, sau online, sau audio… Asta se va întâmpla pe parcursul anului. Îmi propun să fie în jur de opt asemenea proiecte produse”.
Prima premieră din acest an la MNAC este pe 10 februarie. Adaptare liberă a cărţii „Anul gândirii magice” de Joan Didion, performance-ul „NOK! NOK!” are dramaturgia şi regia semnate de actriţa Nicoleta Lefter, iar ca protagonistă, pe actriţa Flavia Giurgiu. Ioana Păun, despre programul de arte performative al lunii februarie: „În februarie va fi una dintre ediţiile Nocturnei, de muzică, va fi premiera spectacolului „NOK! NOK!”, al Nicoletei Lefter… este vorba despre momentul în care afli că cineva a murit şi cum înţelegi şi cum depăşeşti asta. Vor mai fi nişte performance-uri pentru cupluri….. Artista Ruxandra Hule a mai făcut genul acesta de performance – se numeşte „Noi împotriva noastră”. E o întâlnire cu un context pe care ea îl creează pentru cupluri, nu neapărat parteneri de viaţă, pot fi şi fraţi, mame cu copii, prieteni foarte buni, în care ei, timp de o oră, lucrează împreună cu ea, prin diverse instrumente artistice, ca să atingă acele zone ale relaţiei lor care uneori nu sunt vorbite. A fost deja multă lume acolo, s-au ales cu tot felul de experienţe, unele mai profunde, altele mai amuzante. Artista foloseşte scris, modelaj, chiar şi sms-uri ca să lucreze cu ei, foarte personal. Şi începem să jucăm şi spectacolul „Calul alb”, care a fost produs tot în muzeu şi care e despre torţionarul Ioan Ficior. Ne propunem să ne apropiem într-un mod cât mai uman, prin artă, de problemele economice, politice, sociale de care cu toţii ne atingem în viaţa de zi cu zi”.
La mai puţin de un an de la lansare, a început deja să se formeze un public al programului de arte performative de la MNAC. „Sunt oameni foarte diferiţi, care am senzaţia că aşteptau cumva să se întâmple asta”, constată Ioana Păun.
