De la preţul caselor la piaţa imobiliară

Războiul din Ucraina a ridicat prețurile pe piața imobiliară. Creșterea prețurilor la energie și la alimente, resimțită la nivel global, este dublatǎ de creșterea prețurilor la chirii ṣi la vânzările de apartamente.

Luiza Moldovan, 01.04.2022, 15:15

Războiul din Ucraina a ridicat prețurile pe piața imobiliară. Creșterea
prețurilor la energie și la alimente, resimțită la nivel global, este dublatǎ
de creșterea prețurilor la chirii ṣi la vânzările de apartamente. Costul
materiilor prime a cunoscut cotații fără precedent. Cărămizile, plăcile din
ceramică, țevile din fier și oțelul beton sunt doar câteva dintre materialele
de construcții pe care România le importǎ din Ucraina, alături de cantitǎṭi
mari de minereu de fier pentru fabricarea produselor siderurgice. Începerea
războiului a grevat mult achiziționarea acestora. Pe de altă parte, Rusia ocupă
poziţia 3 în topul producătorilor de aluminiu şi poziţia 7 ca producătoare de
ciment.

În Bucureşti, oraşul cu cele mai multe tranzacţii din ţară, în februarie
2022 au fost vândute aproape 11.000 de imobile, cu peste 50% mai multe decât în
ianuarie. Preţurile la vânzare au înregistrat o creştere de peste 3,6%, până la
valoarea de 1.545 euro pe metrul pătrat, în timp ce chiriile au crescut cu 1,65%,
ajungând la o valoarea medie de 497 euro/lună pentru un apartament cu două
camere.

În februarie în Cluj-Napoca au fost încheiate peste 3.000 de
tranzacţii imobiliare, faţă de 1.935 tranzacţii în ianuarie, ceea ce reprezintă
o creştere cu peste 57%. Pe zona de vânzări, valorile proprietăţilor
rezidenţiale din Cluj au atins valoarea de 1.907 euro/mp, cu aproape 7% mai
mult faţă de luna precedentă, în timp ce preţurile la închiriere au crescut cu
2%, până la 350 euro/lună. Odată cu afluxul constant de refugiaţi, închirierea
apartamentelor pe termen scurt/mediu de către persoanele afectate de război a
reprezentat o nouă oportunitate şi un nou segment de clienţi pentru agenţiile
imobiliare. În noile condiții de cerere crescută de imobiliare, dezvoltatorii
rămân, totuşi, în expectativă, principala temere fiind reținerea băncilor de a
finanța noile construcții. Ṣi cumpǎrǎtorii se gândesc de două ori înainte să
investească în imobiliare, preferând să-ṣi pǎstreze banii.

În context, în 2021 au fost tranzacționate în România aproape 700.000 de
imobile, cu 96.000 mai mult faṭă de 2020. Cele mai multe vânzări de imobile
s-au înregistrat în luna decembrie (peste 74.000), iar cele mai puţine în mai
(aproape 48.000).

În altă ordine de idei, pentru prima dată din 2015
încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a
inflaţiei, cât şi sub cea a creşterii preţurilor rezidenţiale. Evoluţia de până
în 2020 a făcut ca Bucureştiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile
locuinţe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu.