Mâncăruri din Moldova
Fiecare provincie a României se remarcă prin preparate specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine, ca în cazul vinurilor.
Ștefan Baciu, 20.04.2018, 11:46
Fiecare provincie a României
se remarcă prin preparate
specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
ca în cazul vinurilor. În această ediţie deschidem
uşa bucătăriei din
Moldova (provincie situată în estul
României, în exteriorul Carpaţilor Orientali), unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
cultivate cu viţă de
vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
al României,
Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
podgoriile de la Cotnari, Iaşi.
În comunităţile tradiţionale
din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu jumări şi brânză rasă,
ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale
moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba
de fasole şi ciorba de găină sau ciorba de potroace, făcută din
măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş. În Moldova am
întâlnit borşul cu tocmăgei, tocmăgeii fiind o denumire regională pentru
tăiţeii de casă. Reţeta este destul de simplă. Tăiţeii se pregătesc din făină,
un ou, puţină sare şi apă, amestecându-se până se obţine un aluat vârtos, care
nu se lipeşte de mână. După ce am întins aluatul în foi subţiri, tăiem fâşii şi
le lăsăm să se usuce. Avem nevoie de jumătate de găină, pe care o tăiem în
bucăţi mai mici şi pe care o punem la fiert, îndepărtând spuma care apare la
suprafaţă. Se mai pun la fiert un morcov, o rădăcină de pătrunjel şi alta de
păstârnac, precum şi o ţelină, toate legumele fiind tăiate în bucăţi mici. După
ce a fiert carnea, în oală se pun tăiţeii, turnăm borşul, proporţia fiind două
părţi apă, o parte borş. După ce începe să clocoteasca, presărăm în oală frunze
tocate de leuştean, precum şi sare, după gust. Luăm puţină zeamă şi o amestecăm
cu smântână, separat, într-un castron, după care o turnăm la loc în oală.
Borşul se serveşte imediat.
După ce trecem de felul principal, care
ar putea fi pârjoalele moldoveneşti,
obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte
poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat
într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de
circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe
la râu.
