Mâncăruri din Banat

Banatul are o gastronomie distinctă, puternic influenţată de cea austro-ungară.

Ștefan Baciu, 10.05.2019, 13:07

Banatul are o gastronomie distinctă, puternic influenţată de cea austro-ungară. Cumva este apropiată de gastronomia din Transilvania, însă în gastronomia Banatului întâlnim şi influenţe meridionale, datorită apropierii geografice de Grecia şi Italia, dar mai cu seamă datorită vecinătăţii cu Serbia. Bucătăria bănăteană se remarcă prin mâncăruri cu multe grăsimi, dar hrănitoare şi gustoase. Se foloseşte preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt călite în untură sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca acestea să fie mai consistente şi condimente precum piperul, cimbrul, boiaua de ardei şi chimenul.

Caracteristică Banatului este zupa, adică supa cu carne de pasăre şi cu tăiţei de casă. Este un fel care este servit în mod tradiţional la sfârşit de săptămână, atunci când familia se reuneşte la masă. Conform tradiţiei, se foloseşte o pasăre de curte, iar tăiţeii sunt pregăţiţi în casă, cu făină şi cu ou. Aceşti tăiţei, în formă de romb sau dreptunghiulară, sunt folosiţi şi la alte preparate precum aşa-numita „iofca” cu brânză şi smântână sau budinca de iofca cu şuncă. De altfel, la Reşiţa chiar este organizat, în periaoda premergătoare Paştelui, un Festival al tăiţeilor.

Pentru că este perioada cartofilor noi, vă propunem o reţetă din Banat – cartofi sau, folosind un regionalism, crumpi noi fripţi cu chiftele şi sos de măcar. Cartofii noi trebuie spălaţi bine, nu li se îndepărtează coaja, eventual sunt frecaţi cu puţină sare grunjoasă. Separat se fac chiftelele din jumătate de kg de carne tocată de porc, din două cepe, o legătură de pătrunjel, o căpăţână de usturoi, un ou.

Carnea tocată se amestecă cu cepele, tocate mărunt, cu oul şi cu frunze tocate de pătrunjel şi cu usturoiul zdrobit, obţinând o pastă consistentă. Prăjim cartofii în ulei, apoi în acelaşi vas chiftelele pe care le-am trecut anterior prin făină. Separat se face sosul de mărar. Astfel, se toacă mărunt o ceapă mică, se căleşte în ulei, se adaugă apoi o lingură de făină, mărarul, tocat mărunt, apoi se stinge în puţină apă şi se lasă să fiarbă până se îngroaşă. Acest sos se pune peste cartofii prăjiţi, alături de câteva chiftele.

Bucătăria bănăteană este remarcabilă şi datorită dulciurilor. Ca şi în Transilvania, se pregătesc acele găluşte cu prune, cu înveliş de făină şi cartofi, tăvălite în final prin pesmet şi numite „gomboţi”, o denumire întâlnită atât în Ungaria, cât şi în Serbia. De asemenea, sunt foarte multe dulciuri făcute din foietaje, dar şi din aluat dospit.