Preparate pentru Anul Nou

Unii români se vor afla în stradă la cumpăna anilor, însă destul de mulţi preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la un restaurant, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 28.12.2013, 12:58

Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc despre care se spune că aduc noroc. Masa festivă de Revelion începe după ora 21, iar oaspeţii sunt îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi, preparate din carne de porc şi piftie.

Pentru un neiniţiat în gastronomia românească, pare ciudată inserarea unui termen francez într-o înşiruire de cuvinte româneşti, însă, în pofida numelui, este o mâncare românească. După cum sublinia Radu Anton Roman, un mare cronicar al gastronomiei româneşti, este una dintre cele mai stranii şi mai neaşteptate mâncăruri româneşti. Cu tot numele francez, mâncarea are la bază o salată germană amestecată cu maioneză şi inventată în bucătăriile boierilor din Valahia.

În ceea ce priveşte numele, probabil că inventatorul acesteia a lansat-o pe piaţă sub această denumire salade de boeuf” pentru că salată de bou”, având şi conotaţii peiorative, nu ar fi avut darul de a atrage clienţii. În Germania există o salată asemănătoare, cu un amestec de carne, legume fierte, sfeclă roşie, ceapă şi castraveţi muraţi, cunoscută în România sub denumirea de salată berlineză”. Dacă salatele menţionate nu conţineau carne, atunci se schimba şi denumirea, în salată a la russe” care, ca şi varianta franceză, nu are nicio legătură cu gastronomia rusească. Pentru a pregăti salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită şi cartofi în cantităţi egale, de câţiva castraveţi muraţi şi de câţiva gogoşari muraţi în oţet, de o conservă de mazăre, de câţiva morcovi şi de maioneză.

Se fierb cartofii, morcovii şi carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie în cuburi foarte mici, la fel ca şi castraveţii şi gogoşarii. Toate acestea se amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subţire de maioneză. Se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de morcov şi cu rondele provenite dintr-un ou fiert.

După astfel de aperitive, pe masa festivă de Revelion se vor afla felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe ţări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.

Cozonacul şi plăcinta cu răvaşe reprezintă, de obicei, desertul mesei de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este cu brânză dulce şi cu stafide, dar în interior se află şi bileţele pe care sunt scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl caracterizează. Pentru că este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne rămâne decât să vă urăm ”Poftă bună” şi ”La mulţi ani!”.