Preparate de Anul Nou

De câţiva ani a crescut interesul românilor de a petrece Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii.

Ștefan Baciu, 31.12.2016, 11:02

De câţiva ani a crescut interesul românilor de a petrece Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile
publice şi focurile de
artificii. Sunt însă şi români care
preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă,
în jurul mesei pe care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această
noapte specială. Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc, o
plantă parazită despre care se spune că aduce noroc. Masa festivă de Revelion începe
după ora 21, iar musafirii sunt îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă
umplute, salată boeuf, brânzeturi, preparate din carne de porc şi piftie.

Piftia,
de cocoş, de gâscă sau cea de porc reprezintă un preparat tradiţional din
Muntenia (provincie istorică românească), servit demult şi la curţile domneşti
şi boiereşti. Acest preparat îl întâlnim şi sub denumirea de aspic. De altfel, scriitorul
Păstorel Teodoreanu definea aspicul drept o piftie înălţată în grad, aspic cu ajutorul
căruia pot fi glasate ouă, peşte, cărnuri, pateuri şi multe altele. În cartea
cu titlul Gastronomica, Păstorel Teodoreanu a prezentat reţeta unui prieten
bucătar care folosea 1,5 kg de oase de viţel sau 700 de grame de şorici.
Acestea erau puse la fiert, la foc mic, într-o cantitate de apă de trei ori mai
mare decât greutatea oaselor, cantitate care trebuie să se înjumătăţească.
Separat, se pun la fiert în circa 100 de mililitri de apă 4 albuşuri de ou, care
au rolul de a limpezi zeama rezultată din fierberea oaselor, două cepe, o
telină, un morcov tăiat felii, 200 de ml de vin, câteva boabe de piper, o
frunză de dafin, câteva fire de tarhon, o lingură de oţet de vin, jumătate de
kg de carne de vită, dată prin maşina de tocat. Peste toate acestea se toarnă
zeama care a rezultat din fierberea oaselor şi care a fost lăsată să se
răcească. După ce a fiert suficient, zeama trebuie strecurată. În continuare, pregătim
un vas mai mare sau mai multe castroane în care punem rondele de morcov, frunze
de pătrunjel verde, eventual felii subţiri de gogoşar în oţet, precum şi bucăţi
de carne de pasăre, de porc sau chiar de pasăre. Peste toate acestea turnăm
zeama cu grijă, pentru a nu deranja decorul. Lăsăm compoziţia să se răcească,
apoi mutăm vasul sau castroanele în frigider. Piftia poate fi servită în
următoarea zi.

După astfel de
aperitive, pe masa festivă de Revelion se vor afla felurile principale de
mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură
de varză călită. O garnitură întâlnită într-o carte de reţete boiereşti este
cea de cartofi acordeon. Avem nevoie de un kg de cartofi albi, de câţiva căţei
de usturoi, de câteva crenguţe de cimbru, de smântână, de ulei şi de sare.
Cartofii trebuie curăţaţi şi spălaţi. Fiecare cartof trebuie crestat
transversal, cu un cuţit, în felii de jumătate de cm. Pentru a evita secţionarea
totală a cartofului, pot fi folosite două linguri de lemn cu a căror cozi încadrăm
cartoful pe fundul de lemn. Cartofii sunt aşezaţi într-o tavă cu partea crestată
în sus. Se condimentează cu sare şi usturoi, apoi se stropesc cu ulei astfel încât
uleiul să pătrundă bine în crestături. Se adaugă cimbrul, mărunţit. Cartofii se bagă la cuptor, la foc mic, până se rumenesc. Deasupra lor se poate adăuga
unt, smântână, brânză sau caşcaval. Se servesc imediat, alături de friptură sau
de cârnaţi.

Cozonacul
şi plăcinta cu răvaşe reprezintă, de obicei, desertul de la masa festivă de
Revelion, însă la fel de bine poate fi servită o salată de fructe, o îngheţată
sau un desert combinat. Pentru că
este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.