Planurile naționale privind energia și clima

Planurile naționale privind energia și clima sunt primele instrumente integrate de planificare pe termen mediu pe care statele membre au obligația să le elaboreze în vederea atingerii țintelor convenite pentru 2030

Daniel Onea, 15.11.2019, 11:46

Planurile naționale privind energia și clima sunt primele
instrumente integrate de planificare pe termen mediu pe care statele membre au
obligația să le elaboreze în vederea atingerii țintelor convenite pentru 2030,
la nivelul UE, referitoare la energie și climă. Fornea Dumitru, membru al
Comitetului Economic și Social European, atrage atenția că nu s-au inițiat
dezbateri naționale pe această temă la nivelul statelor membre.

Conform obligațiilor
asumate de către statele membre ale UE, la Paris, s-au stabilit niște ținte
pentru reducerea emisiilor de carbon. Obiectivul urmărit este o reducere de 40%
până în 2030, urmărindu-se un efect de neutralitate a impactului asupra climei
până în anul 2050. Sunt obiective ambițioase ale UE, pentru a căror îndeplinire
e nevoie de un set de măsuri politice, ca statele membre să se conformeze
obiectivelor stabilite printr-un tratat internațional. În acest context, toate
statele membre ale UE au fost obligate să înceapă un exercițiu de proiectare a
unor planuri naționale pentru energie și climă, explică Dumitru Fornea membru
al Comitetului Economic și Social European:

Exercițiul a început
la sfârșitul anului trecut. Teoretic ar trebui ca până la 31 decembrie 2019,
România și celelalte state membre să transmită către Comisia Europeană
planurile lor naționale pentru energie și climă. Din păcate, standardele
europene stabilite prin legislația europeană, prevăd obligativitatea consultării
partenerilor sociali, a societății civile, a mediului de afaceri și a
autorităților locale. Din ceea ce cunoaștem prin activitățile curente, nu numai
în România, se pare că aceste consultări sunt întârziate, motiv pentru care am
atras deja atenția Comisiei Europene. Se discută fragmentat, la nivel
sectorial, în cadrul unor organisme europene, cum ar fi Inițiativa pentru
Regiunile Carbonifere în Tranziție sau în cadrul Alianței Europene pentru
Baterii. Însă, din păcate, la nivel național, această dezbatere nu a fost încă
proiectată în statele membre.

Partenerii sociali și-au
transmis deja îngrijorarea către autoritățile europene, spune Dumitru Fornea:

Sperăm să se rezolve, deoarece cadrul financiar 2021-2027 va
depinde de forma în care vor arăta
planurile naționale pentru energie și climă. Astfel 25% dintre fondurile
europene pentru exercițiul financiar amintit vor trebui dedicate acțiunilor privind
schimbările climatice și adaptării la acestea. Asta înseamnă cam 260 de
miliarde de euro. Este o sumă enormă, dar care nu poate fi cheltuită
dezordonat. Sunt investiții care trebuie făcute pe baza unor documente programatice.
Unul dintre acestea e reprezentat de planurile naționale pentru energie și
climă. Mai mult, fondurile de dezvoltare regională, cel de coeziune, cel
social-european, toate vor avea stabilite elemente de evaluare calitative, care
vor trebui reflectate în planurile naționale pentru energie și climă. Se va
face o sinergie între planuri și ghidurile, condițiile specifice sau generale,
acestea fiind elemente concrete în stabilirea alocărilor financiare și a
modului în care pot fi cheltuiți banii respectivi.

În cadrul sesiunii
plenare a Comitetului Economic și Social European, prezidată de Dumitru Fornea, raportorul Tommaso Di Fazio a
transmis recomandările CESE privind metoda de lucru a statelor membre și a
celorlalte instituții europene privind această temă.

Oamenii sunt sensibili
la aspectele care-i privesc direct, cum ar fi prețul energiei electrice. 10%
din populația UE este afectată de fenomenul de sărăcie energetică. În România,
3,8 milioane de cetățeni se încălzesc cu lemne. În acest context, e destul de
dificil să vorbești despre ambițiile europene, însă trebuie s-o facem, fiindcă
am acceptat toți necesitatea și imperativul de a face ceva pentru a contracara
efectele negative ale schimbărilor
climatice. Ca reprezentanți ai unor organizații care au salariați în Valea Jiului
sau în Bazinul Minier al Olteniei, suntem în mod deosebit ce se va întâmpla cu
acești oameni, iar planurile naționale pentru energie și climă ar fi putut să
diminueze impactul negativ asupra salariaților din domeniile care poluează și
sunt afectate de emisii de carbon foarte ridicate, cum e domeniul producerii de
energie pe bază de cărbune.

Prin urmare, salariații ar
trebui implicați în discuții, ar trebui să se creeze pachete sociale, dar și pachete
de educare și formare profesională pentru facilitarea tranziției energetice și,
mai ales, ar trebui asigurate fondurile necesare investițiilor în energiile
verzi.