Decarbonizarea în atenţia instituţiilor europene
Uniunea Europeană îşi propune să rămână liderul mondial al combaterii emisiilor de carbon. Însă blocul comunitar doreşte ca acest obiectiv să nu afecteze economia şi să protejeze locurile de muncă existente.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Steliu Lambru, 20.11.2019, 10:06
Obiectivul zero
emisii de carbon propus de viitoarea Comisie Europeană este unul care arată că
blocul european îşi doreşte să rămână liderul luptei împotriva schimbărilor
climatice. În aceeași măsură, Uniunea Europeană îşi menţine responsabilitatea
față de dezvoltarea economică, de protejare a locurilor de muncă și de impactul
social al schimbărilor cerute pentru a reduce emisiile de carbon cu 50% până în
2030. Echilibrul între cele două deziderate este cuvântul de ordine al
instituţiilor europene după alegerile din primăvara anului 2019.
Marian-Jean Marinescu este europarlamentar din grupul
Partidului Popular European. El a arătat că echilibrul urmărit va modela
iniţiativele legislative.
Decarbonizarea,
micşorarea emisiilor sunt subiectele principale. Însă în acelaşi timp eu cred
că trebuie să avem grijă să creăm un echilibru. Este evident că trebuie să
facem ceva pentru micşorarea emisiilor dar în acelaşi timp trebuie să avem
grijă să păstrăm şi locurile de muncă pentru că altfel vom crea mari probleme
sociale. De aceea, de exemplu, în documentul de poziţie pe care PPE îl va
adopta în perioada imediat următoare eu am propus ca să existe pentru fiecare
propunere de legislaţie de la Comisia Europeană, un studiu de impact asupra
economiei. Ce înseamnă ca locuri de muncă, ca investiţii, ca transfer de
capital.
Cum se poate menţine
echilibrul într-o asemenea direcţie? Marian-Jean Marinescu crede că e posibil
numai dacă dezbaterile au loc pe baze ştiinţifice şi politice.
Trebuie să ne bazăm în toate
măsurile pe care le luăm pe posiblitatea de a dezvolta tehnologii adecvate.
Totul trebuie să fie bazat pe ştiinţă nu pe o dorinţă care nu se poate îndeplini.
De aceea cred că trebuie întâi să investim foarte mult în cercetare, în
inovare, adică să avem rezultate concrete şi să aplicăm acele măsuri astfel
încât, în acelaşi timp, să asigurăm şi măsuri alternative pentru această
perioadă de tranziţie. Vă dau un exemplu: regiunea Oltenia este o regiune
bazată mult pe cărbune. În cazul în care energia electrică nu va mai putea fi
produsă din cărbune datorită emisiilor, să existe măsuri alternative pentru
această regiune. Este vorba de acel fond care se cheamă o tranziţie justă şi pe
care Parlamentul european îl susţine pentru a fi înfiinţat la nivelul Comisiei
în viitorul buget multianual. E neapărat nevoie să avem astfel de măsuri
întrucât altfel vom înlocui problemele generate de schimbările climatice cu
problemele generate de lipsa locurilor de muncă.
Decarbonizarea atinge
în primul rând transportul, aerian şi rutier. Dar reducerea emisiilor de carbon
înseamnă reformarea sistemelor energetice, a industriei şi agriculturii mergând
până la modificarea obiceiurilor de consum.
