Implementarea noii Politici Agricole Comune în România

Un studiu comandat de Parlamentul European și intitulat Implementarea noii Politici Agricole Comune în România relevă faptul că fermierii sunt optimiști, dar, în același timp, precauți.

Ștefan Baciu, 09.02.2021, 09:16

Uniunea
Europeană se pregăteşte pentru o nouă Politică Agricolă Comună, care să aibă în
vedere furnizarea de alimente sigure și sănătoase în condiţii de protejare a
mediului şi de combatere a schimbărilor climatice, fără a scăpa din vedere
asigurarea unui nivel de viață corect pentru fermieri. În luna noiembrie a
anului trecut, a fost realizat, la comanda Parlamentului European, un studiu
intitulat Implementarea
noii Politici agricole Comune în România. Conform celor peste 600 de respondenţi, toţi cu ferme mai mari de 30 de
hectare, aceştia sunt optimişti în privinţa noii Politici Agricole Comune, însă
gradul de optimism scade pe măsura creşterii suprafeţei exploatate.

Eurodeputata
Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei
pentru Agricultură a Parlamentului European, a relevat necesitatea acestui
studiu:

Studiul a fost comandat chiar
de mine pentru că am vrut să văd exact care este atmosfera şi care este starea
fermierului român în perspectiva noii Politici Agricole Comune şi am descoperit
că există un optimism, dar că oamenii nu sunt informaţi şi, din acest punct de
vedere, cred că este imperativ ca noul guvern să înceapă de pe acum o campanie
de informare a fermierului român, fără de care nu vom putea atinge ţintele care
au fost trasate de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat recent
recomandările pentru fiecare stat membru cu privire la acţiunile pe care
trebuie să le facem şi ne-a recomandat câteva direcţii pe care trebuie să le
includem în planurile naţionale strategice. Una, internetul pe bandă largă în
zonele rurale, care este extrem de important pentru a putea face agricultura
digitală şi de precizie. Şi acest lucru se poate realiza nu numai prin bugetul
de la agricultură, din fericire, ci şi prin alte programe europene, cum ar fi
Fondul European Social sau Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

Potrivit studiului, mulţi fermieri nu sunt
pregătiţi pentru a se conforma cerinţelor noii Politici Agricole Comune, în
special cei care au exploataţii mici. Pe de altă parte, cei mai mulți fermieri
doresc să investească în următorii 3 … 5 ani în dezvoltarea de ecoscheme, în
special cei tineri sau cei care operează ferme cu suprafeţe mai mici.

Eurodeputata Carmen Avram:
Am văzut că sunt foarte mulţi fermieri care vor să treacă la agricultura
ecologică şi nu numai că vor să treacă, ei înţeleg exact necesitatea trecerii
la agricultură ecologică, România fiind penultima în acest clasament, având
doar 2,4% din suprafaţa pe care o avem noi astăzi cultivată în regim organic.
Prin comparaţie cu restul Uniunii Europene, suntem foarte, foarte departe. Ca
să înţelegeţi diferenţa, pe primul loc este Austria, cu peste 24%, aproape un
sfert din suprafaţa cultivată este în regim organic şi noi avem un drum foarte
mult şi greu de parcurs până acolo, iar fermierii înţeleg şi cât de geu va fi,
dar şi ce oportunitate e asta. Pentru că s-a constatat, culturile organice
rezistă cel mai bine secetei. În al doilea rând, se vede deja că există o
cerere de produse bio din ce în ce mai mare, atât la nivel naţional, cât şi la
export. România are o mare şansă pentru că avem pământul foarte bun şi putem să
devenim exportatori de produse organice. Şi în al treilea rând, cei care
pornesc pe acest drum vor primi subvenţii mai mari.