Opinia românilor despre comasarea alegerilor
Alegerile care vor avea loc anul acesta domină, deja, dezbaterile publice din România
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 21.02.2024, 11:44
În trei decenii şi jumătate de democraţie românescă post-comunistă, 2024 e un an cu totul special. E primul în care vor avea loc toate cele patru tipuri de alegeri imaginabile: europarlamentare, locale, legislative şi prezidenţiale – cele din urmă, foarte probabil, în două tururi de scrutin. Altfel spus, electoratul va fi chemat la urne de cinci ori de-a lungul câtorva luni, ceea ce, afirmă multe voci, riscă să-i amplificeplictiseala de politică. Nemaivorbind, spun aceleaşi voci, despre cheltuielile, defel mici, cu logistica şi cu personalul de la secţiile de votare. De aceea, s-a tot vehiculat ideea aşa-numitei comasări a unora dintre scrutine: localele odată cu europarlamentarele, deja fixate pentru 9 iunie, şi/sau parlamentarele interne simultan cu unul dintre tururile prezidenţialelor, programate către sfârşitul anului. Alte voci găsesc ideea cel puţin bizară. Fiindcă, de pildă, să votezi în aceeaşi zi pentru Parlamentul European şi pentru primar alterează, inevitabil, dezbaterea electorală, fiindcă amestecă celebrul şi tot mai impopularul Green Deal promovat la Bruxelles cu gropile de pe străzile comunei.
Totuşi, 50% dintre români ar fi de acord cu o comasare a alegerilor, în timp ce o treime o consideră o idee proastă – relevă datele unui sondaj CURS publicat marţi. În ceea ce priveşte intenţia de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile europarlamentare, PSD (vioara-ntâi a guvernării) ar obţine 31%, urmat de PNL (partenerul social-democraţilor în Executiv) şi de AUR (opoziţia naţionalistă) – ambele cu câte 20 de procente. Tot din opoziţie, Alianţa „Dreapta Unită”, formată din USR (parlamentar), PMP (fondat de fostul şef al statului Traian Băsescu) şi Forţa Dreptei (o dizidenţă liberală condusă de ex-premierul Ludovic Orban), ar obţine 13% – puţin peste scorul politic actual al USR. Partidul populist SOS România, creat de zgomotoasa senatoare – exclusă, acum trei ani, din AUR – Diana Şoşoacă, şi UDMR, mult timp partener-junior în diverse guverne de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta, fie de stânga, s-ar situa sub pragul electoral de cinci procente.
Dacă PSD şi PNL ar avea liste comune de candidaţi la scrutinul pentru Parlamentul European, acestea ar cumula 50% din voturi – arată acelaşi sondaj CURS, realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, cu o marjă de eroare de plus-minus 3%. Aceasta e, cum spun, deopotrivă, sociologii şi jurnaliştii, poza de moment. Ceea ce indică, însă, de mai bine de 20 de ani, toate cercetările sociologice e că în clasamentul încrederii românilor, dominat statornic de Armată, Biserică şi Academie, Parlamentul şi partidele politice ocupă întotdeauna ultimele două locuri.
