Calendar electoral complicat în România

Puterea politică de la Bucureşti a decis: românii îşi vor alege în aceeaşi zi eurodeputaţii şi primarii.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 22.02.2024, 12:00

Îndelung dezbătută în spaţiul public din România, ideea comasării unora dintre scrutinele ce jalonează anul superelectoral 2024 pare să fi fost tranşată. Alegerile locale şi cele europarlamentare vor avea loc în acelaşi timp, respectiv pe 9 iunie – au decis cele două partide care formează coaliţia guvernamentală, PSD şi PNL.

Premierul Marcel Ciolacu, liderul social-democraţilor, a anunţat, de asemenea, că alegerile prezidenţiale se vor desfăşura în septembrie, cel mai probabil în două tururi, iar cele pentru Legislativul intern în decembrie. Ciolacu susţine că decizia comasării a fost luată pentru a garanta o prezenţă cât mai mare la vot şi, respectiv, pentru a bloca ascensiunea a ceea ce numeşte formaţiunile extremiste, aflate, de altfel, în ascensiune în mai toată Europa. În plus, deşi fac parte din familii politice continentale diferite – PSD e la socialişti, PNL la populari – şi vor avea candidaţi proprii la primării, consilii locale şi judeţene, cele două mari partide vor merge, în premieră absolută, pe o listă comună la euroscrutin.

Marcel Ciolacu: „Am decis să avem şi o alianţă electorală pentru lista de europarlamentare. Este evident că numai cele două mari partide se pot uni şi pot face faţă unui val extremist. Niciuna dintre cele două forţe politice nu se pot angaja singure în această luptă.” 

La rândul său preşedintele Senatului României, liderul PNL, Nicolae Ciucă, spune că decizia coaliţiei de guvernare este menită să garanteze stabilitatea internă, dar ţine cont şi de actualul context internaţional de securitate – cu trimitere la situaţia din Ucraina vecină, invadată de armata rusă.

Nicolae Ciucă: „Din toate discuţiile pe care le-am avut, românii îşi doresc stabilitate, îşi doresc linişte, îşi doresc să-şi vadă de viaţa de zi cu zi şi, în felul acesta, cred că este absolut necesar ca în anumite momente, partidele politice să dea dovadă de un minim sacrificiu de orgoliu, pentru tot ceea ce înseamnă interesul românilor şi stabilitatea ţării.” 

Opoziţia, în schimb, contestă vehement comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Alianţa Dreapta Unită, formată din USR (parlamentar), Forţa Dreptei (o dizidenţă liberală) şi PMP (fondat de fostul şef al statului Traian Băsescu), a anunţat că va ataca în justiţie toate actele normative emise de guvernanţi pe tema comasării. Preşedintele partidului Forţa Dreptei, fostul premier liberal Ludovic Orban:

„În cazul în care vor veni cu un proiect de lege, îl vom ataca la Curtea Constituţională. În cazul în care vor emite ordonanţă de urgenţă, evident, vom sesiza Avocatul Poporului, care este singura instituţie care are capacitatea de a declanşa control constituţional în cadrul ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, vom ataca în instanţă atât ordonanţa, cât şi hotărârea de guvern care va fi emisă.” 

Tot din opoziţie, AUR (naţionalistă) consideră ilegală şi neconstituţională comasarea alegerilor, dar susţine că se poate adapta la orice tip de alegeri, fie acestea organizate la termen sau comasate. Liderul AUR, George Simion:

„Având în vedere graba guvernării de a face alegeri comasate, ne schimbăm şi noi strategia, dacă vor fi şi alegeri locale pe 9 iunie, în total dispreţ faţă de Constituţie, şi nu vor interveni instituţiile acestui stat prin reprezentanţii săi, acceptăm candidaţi comuni din partea tuturor formaţiunilor care să se lupte cu reprezentantul PSD-PNL, indiferent cum s-ar chema.”

De partea sa, UDMR spune că nu este afectată de această decizie a coaliţiei PSD-PNL, alături de care, de altfel, a guvernat până anul trecut.