Calendarul complet al alegerilor
Românii vor fi chemaţi de trei ori la urne în acest an, pentru a-şi alege preşedintele, Parlamentul, reprezentanţii la Bruxelles şi primarii
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 29.02.2024, 11:44
Românii urmează să se prezinte de trei ori la urne în acest an, au stabilit liderii coaliţiei PSD-PNL aflate la Guvernare. Oamenii vor fi chemaţi să-şi aleagă noul preşedinte al ţării, reprezentanţii în Parlamentul European, în Legislativul de la Bucureşti şi, nu în ultimul rând, primarii şi consilierii locali. Primul scrutin este programat la 9 iunie, atunci când alegerile europarlamentare şi cele locale au fost comasate. Trei luni mai târziu, pe 15 septembrie, va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar dacă va fi necesar, al doilea tur va fi organizat pe 29 septembrie. Componenţa Parlamentului României va fi decisă pe 8 decembrie, atunci când vor avea loc alegerile generale. Coaliţia la guvernare intenţiona să organizeze europerlamentarele pe durata a două zile pentru românii din afara ţării.
Politicienii au renunţat, însă, la această variantă, pentru că, spun ei, ar fi încălcat dreptul constituţional al românilor din interiorul ţării, care ar fi avut la dispoziţie o singură zi pentru a-şi exprima voinţa politică. A fost, în schimb, prelungit programul de funcţionare a secţiilor de votare de la ora 21.00 la ora 22.00, iar în unele cazuri se poate vota şi până la miezul nopţii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat că peste 30.000 de experţi electorali sunt pregătiţi pentru alegerile succesive din acest an. El este de părere că, din punct de vedere instituţional, România este pregătită pentru a face faţă acestui an, pe care l-a numit atipic.
Toni Greblă: De ce ziceam că anul acesta este atipic? Pentru că toate tipurile de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale – se desfăşoară, practic, pe parcursul a numai şase luni de zile şi din acest motiv organizatoric şi din alte puncte de vedere, nu va fi foarte uşor, pentru că dincolo de alegeri, viaţa continuă şi mai trebuie să desfăşori şi activitatea de zi cu zi a fiecărui cetăţean, astfel încât viaţa oamenilor să nu aibă de suferit.
În ceea ce priveşte încrederea românilor în procesul electoral, şeful AEP a spus că alegerile vor fi organizate transparent, cu respectarea principiului echidistanţei faţă de toţi competitorii politici, astfel încât rezultatul să fie cel dorit de majoritatea votanţilor. La precedentele alegeri prezidenţiale, din 2019, peste 10 milioane de români, reprezentând 54,86% din numărul total de alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, s-au prezentat la vot. Dintre aceştia, circa 945.000 au fost români din diaspora. În acelaşi an au avut loc şi alegerile europarlamentare, la care au votat peste 8,9 milioane de români, iar prezenţa la urne a fost de 49,02 procente. Un an mai târziu, în 2020, puţin peste 5,9 milioane de conaţionali au participat la alegerile pentru Parlamentul României, prezența la urne fiind de 33,24%. Şi tot atunci au avut loc alegerile locale la care s-au prezentat 8,4 milioane de români, adică 46,02% din populaţia cu drept de vot.
