Legi mai dure adoptate de Parlament
Parlamentul de la București a adoptat o lege prin care șoferii prinși băuți sau drogați la volan pot rămâne fără permis pentru o perioadă de până la zece ani. Totodată, a fost adoptată și legea care prevede că persoanele condamnate la închisoare, care au fugit din ţară, vor suporta costurile aducerii lor în România.
Mihai Pelin, 15.05.2024, 11:44
Proiectul de lege prin care sunt impuse sancţiuni mai dure pentru şoferii prinşi băuţi sau drogaţi la volan a fost adoptat, decizional, de Camera Deputaţilor de la București. Documentul interzice, totodată, amânarea pedepsei cu închisoarea în cazul celor condamnaţi pentru producerea de accidente mortale sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive. Practic, din momentul promulgării şi intrării în vigoare, oricine este depistat în trafic, la volan, conducând sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive va primi pe lângă condamnare şi interdicţia de a mai conduce un vehicul până la 10 ani, a explicat senatorul social-democrat Robert Cazanciuc, inițiatorul proiectului legislativ.
În momentul de față, judecătorii nu puteau impune termene mai lungi de 5 ani. Sancțiunea se va aplica doar șoferilor care au o alcoolemie peste pragul de la care consumul de alcool devine faptă penală, anume 0,80 g/1 alcool pur în sânge. În plus, dacă aceştia produc un accident rutier soldat cu decesul victimelor, pedeapsa va fi cuprinsă între 15 şi 25 de ani de închisoare.
Mai mult, actul normativ prevede că persoanele depistate cu substanţe interzise nu vor mai fi amendate şi vor primi pedepse privative de libertate. Documentul vine în completarea legii Anastasia, aflată în vigoare de anul trecut, care stabileşte pedepse cu închisoarea, fără posibilitatea suspendării, în cazul şoferilor băuţi sau drogaţi care provoacă accidente cu decesul victimelor. Legea Anastasia poartă numele fetiței de 4 ani care a murit în anul 2022 din cauza unui șofer fără permis.
Totodată, a fost actualizată și lista cu droguri de mare risc, prin includerea a şase noi substanţe obţinute prin procedură sintetică. Pe de altă parte, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, actul normativ care îi obligă pe fugarii care s-au sustras urmăririi penale sau executării condamnărilor să plătească cheltuielile judiciare în cazul aducerii în țară.
Mai exact, statul ar urma să-și recupereze cheltuielile cu extrădarea acestora. Conform ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, costul pentru fiecare persoană adusă în România pentru a-și ispăși pedeapsa variază între câteva mii de euro şi 25.000 de euro, bani pe care acum îi dă statul, în timp ce fenomenul fugarilor a fost în creştere de la an la an.
Legea se aplică persoanelor urmărite internaţional pentru care a fost emis mandat european de arestare, dar și persoanelor care au fugit în afara UE şi pentru care se desfăşoară procedura de extrădare. Fostul primar al Bucurestiului, medicul Sorin Oprescu, Alina Bica (fosta șefa DIICOT), Mario Iorgulescu (fiul preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu) sau printul Paul Philippe (nepotul regelui Carol al II-lea) sunt doar câteva nume de pe lista fugarilor celebri care, după ce au fost condamnați, și-au găsit refugiul în alte țări, mulți în Italia și Grecia. Pe unii dintre ei, România nu reușește de ani de zile să îi aducă în țară.
