Energie pentru viitor

În ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și a prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 20.09.2024, 14:42

În ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și a prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică. Sunt concluzii extrase din raportul Comisiei Europene privind starea uniunii energetice, document prezentat în prima jumătate a acestei luni. Acest tip de raport este publicat în fiecare an pentru a face bilanțul progreselor înregistrate de Uniune în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice.

„Am stabilit un cadru legal cuprinzător pentru a conduce sectorul energetic către un viitor decarbonizat, a explicat la momentul respectiv comisarul pentru Energie, Kadri Simson. UE este acum bine echipată pentru a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică, asigurându-se în același timp că industria rămâne competitivă. Am convenit niște ținte mai mari pentru energii regenerabile și eficiență și avem piețe reformate și cele mai înalte standarde din lume pentru economia hidrogenului și pentru reducerea emisiilor de metan. După doi ani record pentru instalațiile de energie regenerabilă, în prima jumătate a anului 2024 eolianul și solarul au atins noi cote maxime, depășind pentru prima dată combustibilii fosili în mixul nostru electric”, a subliniat oficialul european:

„Investițiile ecologice au atins un nivel record datorită Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență. Până la jumătatea lunii iunie a acestui an, din cele 240 de miliarde de euro plătite ca parte a Planurilor naționale de redresare și reziliență, 184 de miliarde de euro au fost alocate reformelor și investițiilor legate de energie. Integrarea pieței și dezvoltarea rețelei și a infrastructurii au fost, de asemenea, de importanță cheie pentru a asigura expansiunea surselor regenerabile.

„Europa trebuie să se bazeze pe mai multă energie curată produsă pe plan intern și să importe mai puțini combustibili fosili, pentru a asigura competitivitatea, securitatea aprovizionării și suveranitatea energetică și rezistența economică a Uniunii, a mai precizat Kadri Simson. Am făcut pași majori înainte cu proiectele noastre de interes comun și cu ajustarea rapidă a infrastructurii noastre de gaze pentru a sprijini modelele de import în schimbare de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a punctat oficialul european: „Unitatea și solidaritatea ne-au permis să transformăm o criză într-o oportunitate.

Împreună am reușit să punem capăt deceniilor de dependență de combustibilii fosili ruși. Importam 150 de miliarde de metri cubi de gaz din Rusia în fiecare an, iar acum importăm mai puțin de 50. Dependența noastră de Rusia a scăzut de la 45% în 2021 la 15% anul trecut. În timp ce ne uităm la iarna viitoare, stocarea de gaze în UE a atins ținta de umplere de 90% la 19 august, cu câteva săptămâni înainte de 1 noiembrie, termenul prevăzut. De asemenea, europenii și-au redus consumul de gaze cu 18% între 2022 și 2024, ceea ce este, de asemenea, mai mult decât obiectivul pe care ni l-am propus inițial.“

Parte a Uniunii Europene și implicit a eforturilor de decarbonizare, România a redus la rându-i consumul de gaze naturale. Dacă în urmă cu câțiva ani vârfurile de consum ajungeau iarna până la 70 de milioane metri cubi pe zi, anul trecut, de exemplu, nu s-au atins nici 60 de milioane, au fost undeva la 54-55 de milioane de metri cubi. În prezent, stocurile de gaze sunt la un nivel record: aproape 94% grad de umplere în depozite, iar cele de cărbune depășesc 550.000 de tone, astfel că, spun autoritățile, în condițiile unei ierni normale, România nu va avea probleme să treacă peste sezonul rece doar cu gaz românesc. Dincolo de obiectivele legate de tranziția energetică, în România există, însă, oameni care încă nu au acces la energie electrică. Datele arată că ar fi vorba de peste 11 mii de persoane aflate în circa 5400 de imobile din cătune greu accesibile. Pentru aceștia este în derulare proiectul “Energie pentru viață”, prin care sunt instalate panouri solare în zone izolate, cu obiectivul ambițios “zero case fără energie electrică“.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă: “În ritmul pe care noi îl prognozăm, considerăm că în doi ani de zile se poate eradica această sărăcie energetică extremă. Bineînțeles, asta cu participarea instituțiilor statului, cu participarea unor fonduri importante. Până la urmă, 5400 de clădiri înseamnă puțin în momentul de față raportat la ce înseamnă România. Calculele noastre arată undeva între 15 și 27 de milioane de euro că ar fi necesare pentru a eradica această sărăcie energetică, bani care ar putea să fie obținuți, pe de o parte, din anumite fonduri, pe de altă parte, prin programul Casa Verde, pe de altă parte prin dezvoltarea rețelelor de distribuție energie electrică, care în momentul de față au această capabilitate din punct de vedere tehnic și financiar și, în ultimul rând, prin sponsărizări și diferite metode de sustenabilitate care pot fi dezvoltate.”

În ultimii 4 ani, prin acest proiect, Asociația a reușit să electrifice 51 de imobile – 39 de case, 10 stâne și 2 refugii montane – din 25 de localități și 5 județe.