Patrula Apicolă Urbană

Bucureștiul ar putea fi considerat, la propriu, un stup imens. Printre ziduri de beton sau copaci toaletați în fiecare sezon, există albine cu faguri de miere, insecte ale nimănui.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 25.09.2024, 15:15

Bucureștiul ar putea fi considerat, la propriu, un stup imens. Printre ziduri de beton sau copaci toaletați în fiecare sezon, există albine cu faguri de miere, insecte ale nimănui. Zeci de mii de albine îşi găsesc adăpost în guri de ventilaţie ale blocurilor, în poduri de case inclusiv de patrimoniu, în spitale, ambasade, ministere, parcuri sau în cimitire.

Operatorii de la 112 primesc, în fiecare săptămână, cereri de ajutor de la persoanele care vor să scape de aceste insecte. Motiv pentru care a fost înfiinţată Patrula Apicolă Urbană, un grup de apicultori voluntari care protejează atât oamenii de albine, cât şi albinele de oameni. Practic, Patrula Apicolă este o interfață între cetățeni și apicultorii pregătiți să intervină și să extragă roiurile de albine nedorite sau care se așează în locuri nepotrivite din oraș, unele inedite, despre care povestește Marian Pătraşcu, fondatorul Patrulei:

ʺFiecare situație, chiar dacă ele par identice, are o particularitate. De regulă, se așează pe o cracă la mică înălțime, dar se așează și la înălțime mare. Am fost chemați la Catedrala Întregirii Neamului, unde sunt trei inele care ornamentează clădirea la 50m înălțime și au fost sesizate de către lucrători cel puțin trei intrări, trei urdinișuri și nu am putut decât să constatăm prezența lor acolo. Nu puteam să spargem pereții și le-am lăsat să-și ducă existența acolo, pentru că noi suntem crescători de albine, lucrăm cu albine și nu le omorâm. Am fost impresionați și noi de ce am văzut că se realizează la 50m înălțime. Cu siguranță că nu au cum să facă rău.

De asemenea, în clădirea Parlamentului sunt multe familii de albine, lucrează acolo neobosite, mai pleacă roiuri, sunt luate de către colegii noștri. Într-un bloc pe Calea Victoriei, fagurele central avea 1,80m înălțime, deci era acolo sesizat de cetățeni de cel puțin 5 ani. Nu deranjaseră pe nimeni. Într-o casă abandonată în Plumbuita, 20 de faguri. Undeva în apropierea Bucureștiului, într-o fereastră dezafectată, cam 100kg de miere în faguri. Este păcat că se pierd aceste valori, că nu sunt valorificate!ʺ

Poate părea paradoxal, dar albinele trăiesc mai fericite în Bucureștiul cu trafic sufocant, pentru că au parte de o hrană mai curată decât suratele lor de la țară. Și aceasta pentru că spațiile verzi urbane, atâtea câte sunt, nu sunt otrăvite cu pesticide sau erbicide. „Mediul urban a devenit extraordinar de prietenos pentru familiile de albine. Aici, ele găsesc în permanenţă o sursă de hrană, de nectar, au flori în permanenţă, în parcuri, în scuaruri, în toate aranjamentele florale schimbate constant și udate din primăvară, până toamna târziu”, explică Marian Pătraşcu:

ʺÎn marile orașe, albinele o duc extraordinar de bine, pentru că, nu e așa?, autoritățile asigură un mediu înflorit permanent, florile sunt schimbate, sunt udate, chiar dacă nu avem precipitații, ceea ce în mediul rural nu se mai întâmplă. Chiar o afirmăm de fiecare dată când suntem chemați la intervenții că mediul urban a devenit un Rai pentru albine, prin comparație cu mediul rural, pentru că florile sunt extrem de limitate, erbicidare excesivă, secetă, schimbări climatice – toate acestea au contribuit la condiții precare în mediul rural, iar urbanul este o alternativă.ʺ

Patrula Apicolă Urbană, prin fondatorul său, îi îndeamnă pe bucureşteni să nu încerce să alunge singuri albinele, ci să ceară ajutor:

ʺTrebuie să anunțe autoritățile. Deja, noi, de 6 ani de zile, activăm în București, județul Ilfov limitrof și nu numai, având această pagină pe net în care am încercat tocmai să le arătăm oamenilor că este ceva normal. Albinele pot fi prietenii noștri și trebuie să ne comportăm ca atare. Fără ele nu există viață. Or, este simplu – anunță autoritățile, un apicultor sau direct serviciul de urgență 112 și suntem sunați și știm ce avem de făcut. În perioada de roire, sunt 30-40 de situații în medie semnalate zilnic, iar în perioada de vârf, poate chiar și 100 de apeluri primim numai la nivel de București și județul Ilfov. Aproape toate sunt rezolvate. Pentru noi, primordial este să nu punem viața în pericol nici a cetățenilor, nici a apicultorilor care intervin… Cu siguranță că ele se pot instala și în alt loc. Avem cunoștințe că au creat probleme pe undeva? Noi nu avem aceste mesaje că au creat probleme decât acolo unde au fost zgândărite.ʺ

În schimb, de ce nu?, coexistând cu oamenii, mierea albinelor din Capitală ar putea deveni un brand al orașului. Marian Pătrașcu:

ʺÎn zona aceasta de dincolo de Dunăre, chiar Herodot spunea că nu puteai pătrunde de mulțimea roiurilor de albine. Să nu uităm că, sute de ani, s-a dat tribut în miere, ceară și alte produse. Trei din cinci case aveau stupi în grădina curții. Or, la acest moment, cel puțin în ultimii 30 de ani, există această teamă amplificată și spunem noi, nejustificată și, mă repet, trebuie să ne purtăm normal, fac parte din viața noastră și trebuie să învățăm să trăim cu ele.ʺ

O clientă a Patrulei Apicole Urbane a gustat mierea ʺsălbaticăʺ de București și spune că – doar mai deschisă la culoare decât cea pe care o știm cu toții – aceasta este foarte, foarte bună!