Retrospectiva săptămânii 22.09-28.09.2024

Sumar: Prima rectificare bugetară din 2024; Prognoză mai puţin optimistă; Intervenţia naţională la ONU; Împrumut american pentru armata României; Start bun pentru FCSB în Europa League

Ştefan Stoica, 28.09.2024, 11:00

Prima rectificare bugetară din 2024

În săptămâna care se încheie, Executivul român a adoptat prima rectificare bugetară din acest an. Deşi a fost operată pe o creştere economică revizuită în scădere, la 2,8%, şi pe un deficit bugetar mai mare decât era estimat, de 6,9 procente, rectificarea a fost una pozitivă. Finanţele, Transporturile, Sănătatea şi Educaţia au primit bani mai mulţi, în timp ce bugetele ministerelor Economiei şi Dezvoltării s-au redus. Rectificarea bugetară se bazează pe o creştere a veniturilor colectate la bugetul de Stat şi pe investiţii.

Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că deficitul, deja mare şi privit, de aceea, cu preocupare de specialişti, poate fi suportat de economie. El a dat ca exemplu cele mai puternice state din Uniune, Germania şi Franţa, care promovează investiţiile, odată cu creşterea deficitului. Investiţiile, a insistat Ciolacu, vor întoarce la buget de 8 ori mai mulţi bani decât au fost cheltuiţi cu ele. La rândul său, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a amintit că bugetul pentru 2024 a fost construit în jurul investiţiilor esenţiale în infrastructură, a marilor proiecte strategice şi al îmbunătăţirii serviciilor publice pentru români. El a negat că România va renunţa, anul viitor, la cota unică de impozitare şi va trece la impozitul progresiv, pentru a acoperi găurile din buget.

Prognoză mai puţin optimistă

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a scăzut drastic estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024, care ar urma să înregistreze un avans de doar 1,4% în acest an, în scădere faţă de estimarea de 3,2% anunţată în luna mai. În 2025, avansul PIB ar urma să fie de 2,6%, de la un nivel de 3,4% prognozat în mai. Ţările UE din Europa de Sud-Est sunt afectate de cererea externă slabă, deşi consumul a fost rezilient, în urma majorărilor salariale solide, explică BERD în raport. Potrivit acestuia, în Bulgaria şi România, majorarea salariului minim a stimulat cererea, dar a avut ca rezultat extinderea deficitului comercial şi s-a adăugat presiunilor inflaţioniste.

În România, sectorul IT a încetinit semnificativ, în linie cu tendinţele globale, în timp ce producţia industrială a stagnat. Pe de altă parte, investiţiile în infrastructură continuă să sprijine creşterea. Instituţia internaţională mai aminteşte că recentele estimări ale Consiliului Fiscal arată o extindere a deficitului spre 8% din PIB în 2024. Şi Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% la 2,8%.

Intervenţia naţională la ONU

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, la mijlocul săptămânii, la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. „Oricât de nesigură este lumea astăzi, răspunsul la problemele noastre va consta întotdeauna în mai multă cooperare şi mai multă solidaritate. România va susţine întotdeauna ordinea mondială internaţională, cu ONU în centrul ei”, a afirmat liderul de la Bucureşti în discursul său.  Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a spus preşedintele, a declanşat cea mai mare criză de securitate din istoria recentă a Europei, încălcând dreptul internaţional şi având implicaţii mult dincolo de continent.

Ucraina are nevoie de sprijinul tuturor statelor membre ale ONU, hotărâte să respecte dreptul internaţional şi Carta ONU, a mai declarat Klaus Iohannis. El a subliniat că România sprijină pe deplin iniţiativa de pace a preşedintelui Zelenski, ca singura abordare care poate asigura o pace justă şi durabilă, fiind în deplin acord cu Carta ONU şi cu dreptul internaţional. În opinia lui Iohannis, nu există alternativă viabilă la Organizaţia Naţiunilor Unite, iar principiile pe care a fost construită aceasta rămân mai valabile ca oricând. Ne concentrăm acum, a spus preşedintele, asupra continuării reformei ONU, astfel încât aceasta să fie capabilă să facă faţă provocărilor actuale şi celor care se prefigurează.

Împrumut american pentru armata României

România a semnat, miercuri, un acord de împrumut cu Statele Unite în valoare de aproape 1 miliard de dolari. Bucureştiul e încrezător că cele 920 de milioane de dolari din partea Statelor Unite vor permite consolidarea capacităţii de apărare a ţării, prin dotarea cu tehnică modernă a Forţelor Armate Române şi dezvoltarea industriei locale de apărare. Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, a declarat că documentul este mai mult decât un simplu acord financiar, întrucât el reprezintă puterea şi rezilienţa parteneriatului bilateral, precum şi angajamentul comun de a asigura pacea, stabilitatea şi securitatea în regiune. Prin oferirea de fonduri americane, scopul Washingtonului este să se asigure că România rămâne în prim-planul inovaţiei şi al dotării militare pentru mulţi ani de acum înainte, ceea ce va întari, în egală măsură, relaţiile economice bilaterale, a subliniat Kathleen Kavalec.

Start bun pentru FCSB în Europa League

La revenirea în competiţiile continentale, FCSB a învins echipa letonă RFS cu scorul de 4-1, joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în prima etapă din noul format al Europa League la fotbal. Campioana României va mai juca şapte meciuri în grupa, iar printre adversari se numără scoţienii de la Glasgow Rangers, englezii de la Manchester United, grecii de la PAOK Salonic şi Olympiakos Pireu, precum si germanii de la Hoffenheim. FCSB este singură reprezentantă a României în cupele europene.