Ce alege Republica Moldova
Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au fost locuite din vechi timpuri de români.
Marius Tiţa, 27.10.2024, 10:40
Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au fost locuite din vechi timpuri de români. Este vorba de românii principatului medieval Moldova, cel care s-a unit, în 1859 cu țara soră, Muntenia, și a pus bazele statului român contemporan. Rușii, care revendică zgomotos cât mai mult din Estul european, au ajuns aici târziu, prin secolul al XVIII-lea. În 1792, trupele rusești țariste ajung la Nistru, în numeroasele lupte cu Imperiul otoman. Peste alte două decenii, ei iau teritoriul numit Basarabia, dintre Prut și Nistru, locuit de români, dar tot în urma înfrângerii turcilor. Drumul lor spre Istanbul se făcea pas cu pas. În 1918, locuitorii provinciei țariste Basarabia decid să se unească cu Regatul României.
În 1940, Stalin dă un înfiorător ultimatum României, după care intră cu trupele peste Nistru și ocupă această parte a Moldovei. Încep zilele negre ale sovietizării Basarabiei, a mutilării teritoriului, a limbii și a culturii. În 1991, Republica Moldova, republică unională a URSS, pe atunci, își proclamă independența, Cum au făcut toate cele 15 componente ale statului sovietic. La scurt timp, diferite grupuri etnice din noul stat independent au început acțiuni separatiste, sub coordonarea Moscovei. În 33 de ani de existență ca stat independent, Republica Moldova s-a confruntat cu situații dintre cele mai complicate: războiul separatist al raioanelor de peste Nistru, probleme economice extreme, emigrarea masivă a populației, influența extrem de mare a Rusiei, efectul teribil al propagandei rusești, inclusiv după ce Rusia a invadat Ucraina.
Mult timp, liderii de la Chișinău s-au închinat la Moscova iar Republica Moldova a fost cazul unic din spațiul fost sovietic în care partidul comunist a ajuns la putere, și nu oricum ci prin alegeri. Ajunul Crăciunului din 2020 a adus un nou președinte la Chișinău. Maia Sandu era investită în înalta funcție, la o lună și 10 zile de la al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din acel an. Lupta electorală a fost extremă, dar absolventa de Harvard cu o aparență fragilă l-a înfrânt confortabil, cu peste 57 la sută din voturi, pe un vajnic susținător al Moscovei. De această dată, politicienii pro-europeni din Republica Moldova au câștigat alegerile. Mandatul Maiei Sandu a fost unul complicat dar clar în favoarea deschiderii spre lumea democrației, spre Europa, spre Vest. Și asta în ciuda faptului că mai mult de jumătate din acest mandat s-a scurs pe fondul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Republica Moldova se află între România și sudul Ucrainei, nu departe de Odesa și de frontul deschis de ruși în această parte a Ucrainei. De altfel, dronele rusești care se infiltrează pe cursul final al Dunării pentru a bombarda porturile ucrainene dintre România și Republica Moldova reprezintă un pericol extrem pentru siguranța României, stat membru al NATO. Din motive evidente, România susține Republica Moldova în eforturile sale de integrare în Uniunea Europeană și în spațiul de democrație pe care acesta îl reprezintă.
O decizie menită să pună lucrurile la punct a fost aceea de a organiza, odată cu primul tur al prezidențialelor de la 20 octombrie, un referendum pentru ”modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. Faptul că votul în favoarea Europei a fost puțin peste 50 la sută a demonstrat că situația paradoxală în care se plasează votanții din Republica Moldova este reală, dură și ușor de explicat. Propaganda rusă a pus în contul Europei toate greutățile cu care s-a confruntat țara, și a exaltat presupusul trecut glorios și îndestulat al vremurilor sovietice. Deși eficientă, formula este simplă și europenii atenți au putut vedea paradigma rusă funcționând în așa-zisul referendum din Ucraina, în 2014, sau în deplasare, la votul pentru Brexit, chiar și în separatismul catalan.
De asemenea, propaganda rusă este vizibilă și în multe alegeri ale cetățenilor europeni care nu pot înțelege cât de eficientă este subversiunea moscovită, bazată pe informații deformate și înlocuirea argumentelor cu impulsuri superficiale. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul integrării europene au scos din nou în evidență aceste acțiuni primare și ilegale care vor să genereze o reacție anti-occidentală cetățenilor moldoveni. Maia Sandu a avut puțin sub 50 la sută, în primul tur, așa că va avea loc un al doilea tur de scrutin. La 3 noiembrie, votanții din Republica Moldova au ocazia să arate dacă vor să meargă pe calea democrației occidentale, europene, sau să rămână un spațiu încremenit în sfera de influență ruso-sovietică.
