Republica Moldova poate continua drumul european
Maia Sandu rămâne președinta Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.11.2024, 13:00
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a fost realeasă pentru un mandat de patru ani.
În turul decisiv, de duminică, al alegerilor prezidențiale, ea a primit peste 55% din voturi. Contracandidatul ei, fostul procuror general, acuzat de probleme de integritate, Alexandr Stoianoglo, etnic găgăuz, susținut de socialiștii filo-ruși, a colectat sub 45 de procente din sufragii – potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău. Ambii finaliști ai prezidențialelor din Republica Moldova dețin și cetățenia României vecine.
După ce a votat, șefa statului declara că speră că alegătorii vor ieşi în număr mare la urne şi-i vor anihila pe cei pe care i-a numit „hoţii (ce) vor să cumpere” republica.
La rândul său, premierul Dorin Recean, care conduce un guvern format de partidul prezidențial Acțiune și Solidaritate (PAS), a afirmat că ministerul de Interne şi alte instituţii publice lucrează pentru prevenirea unui atac asupra democraţiei din Republica Moldova. El a acuzat tentativele de fraudă electorală orchestrate de Rusia și a spus că „suntem într-un moment de atac din partea grupărilor criminale, care au cumpărat foarte multe voturi, şi de asta este foarte important să ne mobilizăm, să votăm, pentru că votul nostru va învinge frauda”. Recean a mai declarat că oamenii trebuie să aleagă „liderul care ne va conduce spre prosperitate, spre Uniunea Europeană”.
Tot duminică, Stoianoglo, acuzat că se exprimă foarte greu în românește, susținea că stăpânirea limbii oficiale a republicii nu-i o condiţie obligatorie pentru un prezidențiabil.
Unii comentatori spun că această declarație, ofensatoare pentru majoritatea românofonă a cetățenilor moldoveni, a diminuat și mai mult cota electorală a candidatului stângii. Găgăuzii sunt o populație turcică de confesiune creștin ortodoxă. Au fost colonizați în sudul republicii de azi de regimul țarist, care i-a adus acum două secole din estul Bulgariei.
Lingviștii afirmă că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu izolarea față de români, astfel încât astăzi unii nu numai că nu cunosc defel limba română, dar nu mai vorbesc nici propriul lor idiom turcic.
Europa a salutat victoria Maiei Sandu, între cei care au transmis mesaje de felicitare numărându-se şefa Comisiei Europene, cancelarul Germaniei, preşedinţii Franţei, Ucrainei şi României.
Președinta realeasă a promis că, în următorul mandat, va urmări o „îmbunătăţire a actului de guvernare”, fiindcă știe că există cetăţeni „nemulţumiţi de situaţia” din republică.
Analistul român Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, amintește, de altfel, că, peste câteva luni, la Chișinău urmează alegerile parlamentare, la fel de importante ca acelea prezidențiale, dacă nu chiar mai importante, fiindcă Republica Moldova este o republică semiprezidențială, în care președintele are puteri limitate.
