Deficit comercial în creștere
Datele INS arată că deficitul comercial a crescut cu 15% în primele nouă luni ale anului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 12.11.2024, 11:22
Deficitul balanţei comerciale înregistrat de România în primele nouă luni ale anului în curs s-a majorat cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, până la valoarea de aproximativ 23,5 de miliarde de euro, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică.În intervalul menţionat, exporturile au depăşit 69 de miliarde de euro, în scădere cu 1,4%. Importurile au însumat aproape 93 de miliarde, în creştere cu 2,3%.
Conform Institutului Național de Statistică, în primele nouă luni ale acestui an, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (aproape 47% la export şi peste 36% la import) şi alte produse manufacturate. Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri a depășit 50 de miliarde de euro la expedieri şi a fost de peste de 67 de miliarde de euro la introduceri. Valoarea schimburilor extra-UE a fost de peste 19 miliarde de euro la exporturi şi mai mult de 25 de miliarde de euro la importuri.
Tot luni, Banca Naţională a României a urcat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 4,9%, de la 4% cât estima în august. A revenit, practic, la prognozele din raportul trimestrial asupra inflaţiei publicat în luna mai.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că Banca Centrală îşi bazează prognozele numai pe date certe şi că modul în care se va face corecţia fiscal-bugetară în vederea reducerii deficitelor va influenţa şi evoluţia efectivă a inflaţiei. El a declarat că se aşteaptă la un program de corecţie macroeconomică coerent, cu sprijin politic puternic.
„Cam asta aşteptăm. Un program credibil de la noul guvern de corecţie macroeconomică, să fie şi sprijinit politic, acceptat social şi cu efect din punct de vedere macroeconomic, ca să ne putem cupla. Noi putem să concepem, mă refer la noi, românii, un program de ajustare treptat, 0,7 pe an, semnificativ mai mică decât o creştere economică, pe care o gândim la 2% pe an, care să se poate îmbina cu o evitare a scăderii nivelului de trai, dar nu cu creşteri de 16% a veniturilor brute sau nete sau reale, aceea nu se mai poate faceˮ.
Banca Națională anticipează că inflaţia va ajunge sub 3,5% pe an abia în 2026. Mugur Isărescu a punctat faptul că evoluţia preţurilor este marcată de o serie de riscuri şi incertitudini. Acestea ţin atât de politica fiscală şi de creşterile salariale, cât şi de factori externi, cum ar fi evoluţiile economiilor europene cu care România derulează majoritatea relaţiilor sale comerciale, dinamica preţului petrolului, în contextul accentuării tensiunilor geopolitice, dar şi modul cum vor evolua conflictele din Ucraina şi din Orientul Mijlociu.
În cel mai nou raport „World Economic Outlookˮ, publicat recent, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.
