Patriarhia Română, 100 de ani

Patriarhia Ortodxă Română împlineşte 100 de ani

Bogdan Matei, 04.02.2025, 11:33

Biserica Ortodoxă Română (BOR) sărbătoreşte pe 4 februarie un secol de când a devenit patriarhie. Ideea ridicării la rang de patriarhie apăruse cu câteva decenii mai devreme, după ce BOR devenise autocefală, în anul 1885, dar s-a concretizat doar după Marea Unire din 1918, când număra 14 milioane de credincioşi şi avea în structura sa cinci mitropolii şi 18 eparhii. Atunci, la sfârşitul Primului Război Mondial, intraseră sub autoritatea Bucureştiului provinciile cu populaţie majoritar românească ocupate de imperiile multinaţionale vecine, ţarist şi austro-ungar: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Pe lângă comuniunea de etnie, cultură şi limbă, acestea erau legate de Ţara Mamă şi prin credinţa majoritar ortodoxă.

Actul de înfiinţare a Patriarhatului Ortodox Român, citit în şedinţa Sinodului din 4 februarie 1925 şi aprobat în unanimitate de membrii acestuia, a fost ulterior adoptat şi de Parlament. În aceeaşi lună, au fost promulgate legea şi statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, conform căreia mitropolitul primat Miron Cristea devenea patriarh. El a trimis scrisori de înştiinţare la Patriarhia Ecumenică şi celorlalte biserici ortodoxe surori. Patriarhul ecumenic Vasile al III-lea a emis actul de recunoaştere a Patriarhiei Române pe 30 iulie 1925, iar înscăunarea lui Miron Cristea ca patriarh a avut loc pe 1 noiembrie acelaşi an.

La împlinirea unui secol de la înfiinţare, Patriarhia Română proclamă 16 noi sfinţi. Sunt duhovnici şi teologi care s-au remarcat mai ales prin mărturisirea credinţei în timpul regimului comunist ateu, instalat la putere de armata sovietică de ocupaţie şi prin închisorile căruia au trecut. Trei dintre cei 16 sunt originari din Basarabia, teritoriu românesc răsăritean anexat, în 1940, de Uniunea Sovietică stalinistă şi pe care a fost constituită actuala Republică Moldova.

De altfel, Patriarhia de la Bucureşti şi-a reactivat Mitropolia Basarabiei în 1992, la doar un an după dezintegrarea URSS, şi numeroşi cetăţeni ai republicii vecine aparţin ortodoxiei româneşti. Sinodul susţine şi înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina vecină, unde trăiesc peste 400 de mii de conaţionali, majoritatea lângă graniţă, în nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei şi Ţinutul Herţa. Sunt, de asemenea, milioane de credincioşi ortodocşi români în diaspora din Occident – Europa de Vest şi America de Nord -, păstoriţi duhovniceşte în parohiile lor de preoţi veniţi din ţară.

La ultimul recensământ din România, din 2021, apartenența confesională a fost declarată de aproape 16,4 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente. 85,3% dintre acestea s-au declarat de religie ortodoxă. 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% reformaţi, iar 2,5% penticostali. Greco-catolici se declară 0,7% dintre români. S-au declarat fără religie sau atei ori agnostici 0,9% dintre recenzați.