România, cheltuieli în scădere
În demersul de reducere a deficitului bugetar, instituţiile statului român au cheltuit cu aproape 400 de milioane de lei mai puţin pe bunuri şi servicii, în primele două luni din 2025 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Sorin Iordan, 27.03.2025, 11:40
Deficitul bugetar în creştere al României a determinat administraţia de la Bucureşti să ia măsuri agresive de reducere a cheltuielilor cu funcţionarea aparatului de stat. S-a apelat, astfel, la tăieri de bugete, de beneficii, de facilităţi şi chiar de personal. Primele efecte s-au făcut deja simţite, conform ministrului de finanţe Tánczos Barna. Acesta a anunţat că instituţiile statului român au cheltuit cu 380 de milioane de lei (peste 76 milioane de euro) mai puţin pe bunuri şi servicii, în primele două luni din 2025 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. El a arătat că s-a reuşit o reducere de 5% a cheltuielilor de funcţionare la nivelul bugetului de stat şi de aproape 4 procente la nivelul autorităţilor locale.
Totodată, Barna a subliniat că, deşi încasările din colectarea TVA au crescut şi au ajuns la peste 25 de miliarde de lei (puţin peste 5 miliarde de euro) în primele două luni, corectarea deficitului bugetar este un proces de lungă durată. El a afirmat că Executivul trebuie să rămână ferm în angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din Produsul Intern Brut, stabilit cu Comisia Europeană, şi să continue să stimuleze creşterea economică prin investiţii. Recent, ministrul de finanţe a declarat că reducerea cheltuielilor cu angajaţii de la stat rămâne o prioritate pentru Guvern. Potrivit acestuia, reorganizarea instituţiilor publice va continua şi în următorii doi ani, obiectivul fiind un aparat bugetar mai suplu şi mai eficient.
Tanczos Barna: “Am redus cu 5% cheltuielile de personal, adică în paralel cu reducerea cu 5% şi a bugetului de funcţionare a cheltuielilor administrative, astfel încât până la sfârşitul anului să ne încadrăm în acest deficit de 7%. Şi în 2026 şi 2027, instituţiile trebuie să meargă mai departe pe drumul digitalizării, eficientizării şi reducerii cheltuielilor de funcţionare. Nu vorbesc, încă o dată, de reducerea salariilor, ci vorbim de reducerea anvelopei de personal.”
Potrivit Ministerului de Finanţe, în ianuarie şi februarie 2025, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de circa 30 de miliarde de lei, respectiv 1,58% din PIB, faţă de aproape 29 de miliarde de lei, adică 1,64% din PIB în primele două luni ale anului trecut. Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 2,5 procente şi pe un deficit bugetar de 7% din PIB. În 2024, deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB, de la 5,61% în 2023.
În acest context, România a lansat o nouă emisiune de eurobonduri, a doua din acest an, cu scopul de a-şi finanţa deficitul. Luna trecută, statul a strâns 2,8 miliarde de euro şi 1,25 miliarde de dolari de pe urma emiterii unor obligaţiuni în cele două monede. Guvernul de la Bucureşti intenţionează să împrumute, în acest an, 13 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, după ce, în 2024, a strâns o sumă record de 18 miliarde de euro.
