Academia de condus preventiv

Care este asemănarea dintre condusul pentru raliu şi condusul preventiv?

Ana-Maria Cononovici, 08.04.2025, 15:15

Care este asemănarea dintre condusul pentru raliu şi condusul preventiv? În ambele cazuri este vorba despre cunoaşterea şi stăpânirea capacităţilor maşinii de condus şi în ambele cazuri este vorba despre adaptarea vitezei la condiţiile de rulare. Odată spuse acestea nu mai pare surprinzător că deşi a pornit ca pilot de raliu, Titi Aur şi-a deschis o Academie de condus preventiv. Desigur, chiar şi aici, pasionaţii de viteză pot deprinde tehnici diferite de condus pentru raliu şi drift-uri, cu piste variate – asfalt, macadam și pământ, având acces la mașini performante de circuit și raliu, cu tracțiune față, spate sau integrală.

Titi Aur, care acum se consideră trainer conducere defensivă, a povestit pentru Radio România Internaţional:

“Eu am plecat din țară pentru a reuși să fac raliuri, am fugit înainte de Revoluție. Cu primii bani pe care i-am avut, am fost cursant la o școală de pilotaj la Paris pentru că mi-am dorit asta, Şi revenit după Revoluție în România, participând la curse, am început să explic colegilor mei, puțin mai tineri ca mine, cu câțiva ani, despre reguli de conducere defensivă și atunci mi-am descoperit această calitate: reușeam să povestesc, să le explic, să transmit informațiile foarte bine.

A fost următorul pas când mi-am făcut școală de pilotaj și învățam pe alții pilotajul, dar în paralel am fost solicitat de una din marile companii din România să fac cursuri de conducere defensivă, pentru că nu exista furnizor de cursuri de conducere defensivă în România. Am dezvoltat această zonă, am inventat lucruri în această zonă, tot felul de mașini speciale, de simulatoare, am reușit să construiesc o echipă în jurul meu de traineri și facem asta împreună. Am avut și avem rezultate foarte bune și facem cu plăcere acest lucru: învățăm șoferii să conducă în siguranță.”

Cursurile sunt gândite pentru o zi, astfel încât, dacă e vorba despre angajaţii unei companii, aceştia să nu lipsească de la muncă mai mult, ne-a mai spus Titi Aur şi a adăugat:

“În acea zi de curs în care avem dimineață teorie, masa de prânz și pe urmă practică, cursantul învață anumite lucruri noi sau îi sunt așezate în gând, cunoștințele pe care le avea, mult mai bine: de ce trebuie să stea într-o anumită poziție la volan, ce face centura de siguranță, cum trebuie să acționezi frâna ca să fie corect. El știa și până atunci, dar nu înțelegea toate detaliile. Și astfel trecând și prin simulatoare speciale de tamponare, de răsturnare, de control al mașinii în derapaj, cu evitări, cu frânări la limită pe suprafețe alunecoase.

După un curs de conducere defensivă, cursantul, respectiv șoferul respectiv poate că devine un pic mai bun șofer sau nu, dar sigur devine mult, mult, mult mai conștient de ce i se poate întâmpla. Și aici este marele câștig faptul că acel cursant devine conștient și atunci conduce mult mai în siguranță.”

Iar asta deja se reflectă şi în scăderea numărului de accidente, ne-a mai spus Titit Aur:

“A scăzut numărul de accidente în rândul cursanților noștri aproape incredibil de mult, tocmai pentru că cel care trece printr-un astfel de curs conștientizează ce i se poate întâmpla, înțelege cum poate să controleze mașina într-o situație limită, dar mai ales cum să nu se pună în situația limită. În ultimii 15 ani de când facem asta oarecum intensiv, avem peste 100.000 de cursanți. Dacă la început erau majoritatea trimiși de companii, acum am ajuns la aproape jumate-jumate 50% companii, 50% persoane private care vin persoane fizice.

În prima fază au început să vină copiii celor care erau trimiși de companie tata, mama la 40-50 de ani, copilul la 18-20. Și atunci, simțind utilitatea cursului, părinții îi trimiteau la cursuri pe copiii lor. Și v-am spus, am ajuns cam la 50-50 companii și cu persoane fizice. Vin din tot spectrul social-economic, începând de la cei care se ocupă cu asta, în sensul că sunt șoferi angajați cu carte de muncă, până la cei care au cu totul alte preocupări, dar își conduc mașina lor personală și bineînțeles cei de la companii care au mașini de serviciu, dar nu sunt neapărat conducători auto pe acte, au diferite funcții, diferite meserii, dar au și mașină de serviciu și practic acum vin din tot spectrul social, cursanții noștri și sunt de la vârsta de 18-20 de ani până la 60 de ani și plus, am avut și peste, practic sunt de peste tot.”

Realitatea de pe străzile şi şoselele din România arată că e mare nevoie de prevenţie, interlocutorul nostru spunând că în fiecare an sunt 1500 de morți în accidente rutiere, 4000 de răniți grav și vreo 30.000 de răniţi ușor. România se află pe un nedorit loc întâi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte decesele cauzate de accidente rutiere în 2024, cu 77 de victime la un million de locuitori, fiind urmată de Bulgaria şi de Grecia cu 74, respectiv 64 de victime la un million de locuitori.