Un război comercial care redesenează lumea

Recentele taxe vamale anunțate de preşedintele Donald Trump au transmis unde de şoc. 2 aprilie este “ziua eliberării Americii” și va rămâne în memorie pentru totdeauna ca “ziua în care industria americană a renăscut, ziua în care America și-a luat destinul în propriile mâini și ziua în care am început să facem America bogată din nou”, a clamat Donald Trump.

Corina Cristea, 18.04.2025, 14:47

Numeroși economiști au avertizat, însă, că măsurile anunțate ar putea încetini economia globală, ar putea amplifica riscul unei recesiuni și ar putea duce la o scumpire a costului vieții cu mii de dolari anual pentru familiile americane de rând. Adică invers decât ceea ce spunea Trump că urmărește. Temerile au dus la încetinirea activității industriale la nivel global, iar efectele s-au resimțit imediat pe piețele financiare.

Presa internaţională a fost invadată de expresii precum: „carnagiul de pe burse”, „baie de sânge”, „panică”, „nebunie”, „situaţie dramatică” sau „Lunea Neagră”.

Invitat la Radio România, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Radu Hanga a făcut o radiografie de moment, inclusiv a situației din România: “Cred că trecem printr-o perioadă complicată şi nu cred că este o perioadă din care o să ieşim repede. Probabil că lumea se redesenează, de fapt, este ceea ce vedem în jurul nostru şi probabil că este un proces care va fi de durată.

Nu mă aştept să ne întoarcem foarte repede la lumea cu care eram obişnuiţi. Dacă ne uităm, de la momentul anunţării de către Statele Unite a tarifelor, marile pieţe globale au înregistrat scăderi semnificative, în general undeva între -10 şi -15%. Aş zice că reacţia pieţelor locale, aici, în regiune, inclusiv a pieţei româneşti, a fost una foarte bună şi aş spune că reacţia aceasta reflectă într-un fel ceea ce se întâmplă în lume. Adică, vedem un declin al globalizării, vedem faptul că lumea devine mai fragmentată şi vedem faptul că taxele acestea vamale vor începe să impună bariere la nivelul comerţului global.”

Statele Unite impuseseră cu o lună în urmă, într-o primă etapă, taxe vamale de 25% asupra importurilor de oțel, aluminiu, vehicule și componente ale industriei auto, indiferent de țara de origine. Pentru a doua etapă, taxele vamale constau într-o taxă de bază de 10% pentru toate importurile – cu excepția celor, deja, taxate cu 25% și a unor produse energetice și semiconductori – la care pentru zeci de țări se adăugau taxe suplimentare în funcție de taxarea de către acestea a importurilor din SUA și de excedentul lor comercial în relațiile cu Washingtonul.

Profesorul universitar Cristian Păun a explicat, la Radio România, cum afectează taxele vamale schimburile comerciale între țări și de ce vor americanii mai mult:

„Pentru că au un deficit comercial foarte mare cu restul lumii și pentru că au un deficit bugetar foarte mare. Dar pe care nu-l pot rezolva cu aceste taxe, ci, dimpotrivă, îl complică și mai tare. Adică, dacă pui o taxă vamală la intrarea de materii prime, subansamble, clar tot ce ai în interiorul țării tale și pentru țara ta produs de către companiile americane se va scumpi cu aceste taxe vamale pe care tu le percepi. Și este puțin probabil ca SUA să mute producția tuturor subansamblelor în interiorul său foarte repede.

Pe de altă parte, tot ceea ce exporți tu se va lovi de taxele de retorsiune ale altora, care vor scumpi bunurile pe care tu le exporți si le produci în Statele Unite. Deci, am avea cel puțin două efecte directe. Pe de o parte, creșterea prețurilor la intern – și toată treaba asta duce la scăderea consumului și, în final, taxe mai puține din altă parte încasate – și evident nu rezolvi problema deficitului bugetar cu o economie cu consumul care scade. Pe partea cealaltă, exporturile tale se vor prăbuși, pentru că devin mai scumpe și mai ineficiente, deci nu rezolvi nici problema deficitului comercial și nu rezolvi nici problema deficitului bugetar în final, pentru că acele companii americane vor produce mai puțin pentru că nu mai au exporturi.

Deci, Trump nu își va atinge obiectivele cu siguranță. În general, o țară nu își atinge obiectivele prin protecționism tarifar sau netarifar, dimpotrivă, libertatea comerțului, spune cartea de economie, este soluția pentru prosperitate.”

Este, poate, și motivul pentru care, după ce numeroase țări au solicitat negocieri cu Washingtonul, cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a taxelor vamale suplimentare președintele Trump a anunțat amânarea cu 90 de zile a acestora pentru zeci de parteneri comerciali ai SUA. Între aceștia nu se numără, însă, și China, pentru care Donald Trump a impus taxe de 145%.

Pe pieţe, răspunsul Beijingului, respectiv creşteri de retorsiune de până la 125%,  a anulat rapid sentimentul de uşurare generat de ridicarea majorităţii taxelor americane pentru trei luni pentru negocierea de noi acorduri comerciale.

Bursele au trecut, din nou, pe roşu, dolarul a scăzut uşor faţă de euro, iar cotaţia aurului a ajuns la un nou record. La modul general, între ideile vehiculate se numără și aceea că, de fapt, Donald Trump a dorit să provoace negocieri prin taxele vamale suplimentare, pe care oficiali americani de rang înalt le-au prezentat drept o repoziţionare inteligentă a SUA în ordinea comercială globală.

Salutând suspendarea temporară a taxelor vamale americane – pe care o consideră o etapă importantă spre stabilizarea economiei mondiale – UE și-a amânat răspunsul către Trump, pentru a da o şansă negocierilor.