Românii din diasporă, copiii acestora și nevoia profundă de a înțelege cine suntem
Migrația este un șoc cultural pe care mulți români din diasporă îl resimt acut. Un studiu sociologic publicat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în 2023 arăta că episoadele de discriminare pe bază de etnie, precum și teama pierderii identității naționale se numărau printre cele mai importante riscuri și vulnerabilități menționate de românii din diasporă.
Iulia Hau, 14.05.2025, 16:38
Migrația este un șoc cultural pe care mulți români din diasporă îl resimt acut. Un studiu sociologic publicat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în 2023 arăta că episoadele de discriminare pe bază de etnie, precum și teama pierderii identității naționale se numărau printre cele mai importante riscuri și vulnerabilități menționate de românii din diasporă. Între românii din statele participante la studiu (adică Spania, Italia, Germania, SUA, Marea Britanie, Canada, Israel, Franța, Austria și Belgia), românii din Marea Britanie au semnalat cel mai frecvent dificultatea integrării în țara gazdă.
Alina Dolea, lector universitar la Universitatea Bournemouth din Regatul Unit, cercetează din 2019 percepțiile și emoțiile românilor din Marea Britanie. În urma a numeroase interviuri și focus-grupuri a ajuns la concluzia că programele dedicate românilor din diaspore ar trebui echipate cu competențe și abilități de navigare interculturală.
«Programe pe diasporă să ne lărgim înțelegerea culturii românești, care este diversă. Și noi avem diversitate. Și accent pe skilluri de negociere interculturală pentru că este un șoc cultural. Migrația e un șoc cultural; chiar dacă ne-am dus în Italia, în Spania, Germania, Anglia — sunt alte culturi, alte țări, alt istoric. Cum să fii șocat că ești în Marea Britanie și că e atât de multă diversitate, când Marea Britanie este un fost imperiu, are un istoric de imperiu, de colonialism și evident că în orice școală calci din prima zi vei vedea că sunt numeroase etnii, numeroase limbi care se vorbesc, numeroase rase, până la urmă. Păi și dacă tu nu înțelegi chestia asta de la început… asta trebuie să facem. Trebuie să explicăm mai bine, să facem educație mai bună despre drepturi și responsabilități și despre țară – educație culturală, resurse culturale ce înseamnă cultura română, ce înseamnă cultura britanică. Cum s-a format? Trebuie să înțelegem lucrurile acestea».
Cercetătoarea pune accentul pe potențialul de îmbunătățire al școlilor de weekend incluse în programa școlară din Marea Britanie, care și-ar putea diversifica activitățile pentru a include, de exemplu, subiecte precum contribuția românilor (sau a altor naționalități) la cultura Marii Britanii. În plus, insistă asupra nevoii de programe culturale aduse în actualitate, mai relevante pentru tinerii din ziua de azi și care ar servi la consolidarea unei mândrii naționale sănătoase și fundamentate pe înțelegerea diversității.
«În școlile britanice au toate zile de celebrare a culturii naționale. Au Dipvali, au toate festivalurile culturale sau culturalo-religioase. Și copiii mei au fost invitați să vină să vorbească și ei într-o astfel de zi despre despre România. Și fiule meu vine și zice: am făcut research pe Google și primul lucru care care mi-a apărut e că românii sunt printre cei mai mari băutori de alcool din Europa. Înțelegi? Deci despre asta este vorba? Dacă tu ai ai face niște materiale din astea ‘in a nutshell’ ce-i cu România, de unde vine, care e cultura… ok, avem domnitorul Ștefan Cel Mare, poetul Mihai Eminescu, dar avem și alte simboluri de cultură modernă, actuală, deci nu trebuie să fie numai cultura aceea de patrimoniu… Da, vorbim de arhitectura României, vorbim, sigur, de mănăstiri, dar mănăstiri ca parte din UNESCO; și mai avem în UNESCO și cetăți și despre Delta Dunării, care e unică… Adică sunt atât de multe lucruri de vorbit.»
Referitor la identitatea națională, Alina Dolea susține că este important să li se explice tinerilor români crescuți peste hotare că datinile și obiceiurile sunt și ele foarte diverse; că România s-a aflat la confluența a trei imperii care și-au lăsat amprenta asupra fiecăreia dintre regiunile istorice ale țării. Mai spune că tinerii crescuți în diasporă au nevoie să fie ajutați în perioada firească de căutare a propriei identități.
«Noi avem o diasporă în principal de primă generație și acum apare a doua generație. Da, copiii care sunt școliți aici în diasporă: acești tineri care, evident, în perioada adolescenței, își caută identitatea. Deci e o perioadă normală, până la urmă, de a-ți pune întrebări. Cine sunt eu? Evident, când ești în diasporă, întrebarea cine sunt eu se declină. Dar eu sunt român? Sunt britanic, italian, spaniol, neamț? Cine sunt eu capătă și această dimensiune națională. Până la urmă, o negociere a identității naționale și de apartenență la un grup, care iarăși este normală. Și nu facem nimic să ajutăm negocierea aceasta. Ce ar putea ajuta este genul acesta de resursă culturală, care să explice copiilor propria lor istorie.
Domnule, cum e România, dincolo de narațiunile astea idealizate: o țară plină de bogății, o țară care are toate formele de relief… Dar dincolo de acestea explică copilului că țara s-a format la intersecția dintre trei imperii, că există de atunci influențele ale celor trei imperii care se manifestă și în ziua de azi. Că, de exemplu, au existat niște politici de românizare, că au plecat mulți etnici, că există diversitate etnică în România, că au existat patruzeci și cinci de ani de comunism și în cei patruzeci și cinci de ani de comunism a fost un o politică de românizare. Și atunci toți cei care erau altfel sau alții au trebuit să se să se românizeze într-un mod accelerat.»
Majoritatea persoanelor care au participat la studiul calitativ mai sus menționat nu doresc să se întoarcă în România. Printre motive se numără dificultatea de a se readapta la modul de viață din România, dar și lipsa percepută a unui viitor mai bun pentru copiii lor.
