Reacţii la măsurile fiscale anunţate de guvern
În timp ce guvernanții spun că impopularele măsuri anunțate sunt absolut necesare, cei afectați amenință cu greve.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 04.07.2025, 11:44
Un mix de creșteri de taxe și de reduceri de cheltuieli, aplicate cel puțin până la finalul anului viitor, se află pe rețeta cu care guvernanții de la București vor să scoată România din complicata situație financiară în care se află, marcată de un deficit bugetar foarte mare. Cifrele arată că, din 2021 până în prezent, cheltuielile bugetare au crescut cu 43 de procente, iar datoria publică se apropie de 1100 de miliarde de lei (circa 220 de miliarde de euro), adică 58% din PIB.
Redresarea este imperativă, spun autoritățile române, de aceasta depinzând evitarea retrogradării țării de către agențiile de evaluare în zona nerecomandată investițiilor. România nu își poate permite intrarea în categoria junk, ce ar veni la pachet inclusiv cu dobânzi mai mari pentru împrumuturile la care Bucureștiul este obligat să recurgă.
Primul pachet de măsuri care vizează corectarea deficitului excesiv și pentru care executivul a decis să-și asume răspunderea în Parlament, include, între altele, două praguri de TVA, de 11, respectiv 21%, creşterea accizelor la ţigări, alcool şi combustibili, plata de asigurări de sănătate și de către persoanele cu pensii peste 3.000 de lei (600 de euro), creșterea cu două ore a normei didactice și scăderea sumelor plătite pentru concediile medicale pentru boli obişnuite, taxarea suplimentară a profitului băncilor şi cu cel puţin 30% a câştigurilor la jocurile de noroc, dar și restrângerea grupului de bugetari care vor primi vouchere de vacanţă.
Previzibil, măsurile au generat nemulțumire în rândul celor afectați, mulți dintre aceștia recurgând, deja, la proteste spontane după ce guvernanții au decis restrângerea sporurilor. Dialogul de joi dintre marile confederaţii sindicale și premierul Ilie Bolojan nu a produs, cel puțin până acum, efectul scontat de reprezentanții angajaților. Aceștia au semnalat că măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar sunt axate doar pe salariaţi şi pensionari și că, fără o distribuire uniformă a efortului de restrângere a cheltuielilor, vor fi tot mai multe conflicte sociale. Există un risc de creştere a economiei la gri şi la negru şi, bineînţeles, de a se închide anumite afaceri care nu vor mai fi profitabile, spun și oamenii de afaceri.
Din opoziția suveranistă, Alianţa pentru Unirea Românilor consideră că măsurile anunţate de guvern vor provoca un şoc economiei ţării. Ca alternativă, AUR propune, între altele, o reformă imediată a sistemului politic, prin reducerea numărului de parlamentari, scăderea cu 15% a cheltuielilor bugetare în doi ani şi încetarea contribuţiei financiare şi logistice a României la continuarea războiului din Ucraina.
Nevoit să vină cu măsuri impopulare și hotărât să facă ordine în sistemul bugetar, premierul spune că până la sfârşitul acestei luni vor mai fi adoptate şi alte măsuri legate de pensiile speciale, de instituţiile statului – prin reducerea cheltuielilor şi reorganizări şi legate de companiile de stat – cărora li se vor reduce subvenţiile, care trebuie să facă cheltuieli eficiente şi să fie performante.
