Cum pot deveni pilot de raliu?

Automobilismul sportiv românesc se bucură de recorduri greu de egalat, venite inclusiv de la decanii de vârstă ai sportului.

Ana-Maria Cononovici, 21.10.2025, 15:30

Automobilismul sportiv românesc se bucură de recorduri greu de egalat, venite inclusiv de la decanii de vârstă ai sportului. Un astfel de exemplu îl reprezintă Mihai Alexandrescu, inginer de maşini în tinereţe, pilot de curse din studenţie, în anii 76-83, care, odată ce s-a reapucat de pasiunea de demult, a ţinut titlurile publicaţiilor de profil, înregistrând numeroase recorduri: “M-am reapucat de curse prin 2011, am participat la foarte multe competiţii, am stabilit recorduri de participare, au fost ani în care am participat la 40 de curse în cinci campionate, am fost făcut maestru al sportului, alerg şi în prezent. Sunt foarte multe campionate în momentul ăsta: de viteză pe circuit, de raliuri, de viteză în coastă, de drift, de slalom paralel pe macadam, de viteză în oraşe, pe circuite stradale, asta numai dacă vorbim de campionatele principale ale Federaţiei Române de Automobilism, care sunt premiate la sfârşitul anului, la care se dau titlurile de Campion Naţional. Astea ar fi câteva. Dar disciplinele Federaţiei Române de Automobilism sunt în jur de 15.”

L-am întrebat pe Mihai Alexandrescu cu ce maşini se participă la competiţii în România: “Se participă cu tot felul de maşini, de la monoposturi, de la barchetele astea care sunt numai de circuit, sau de viteză în coastă, sau cu maşini care au fost pregătite din maşinile de stradă, ori cu maşini special pregătite pentru terenuri accidentate, cum sunt cursele de off-road, care au maşini cu capacităţi de a trece peste tot felul de denivelări şi obstacole, cu maşini care sunt adaptate pentru a merge pe pământ, în cursele de slalom paralel, care se desfăşoară pe terenuri accidentate, sau în cursele de autocros. Deci există o foarte mare varietate de maşini. Există maşini istorice, de asemenea, care participă la aceste competiţii, este şi un Campionat al maşinilor istorice, atât de viteză în coastă, cât şi de viteză pe circuit, iar la acest campionat participă maşinile care au o vârstă mai mare de 30 de ani. Şi sunt împărţite şi ele pe tot felul de categorii: pe clase de cilindree, pe grupe de vârstă, există şi o categorie de Dacii, care au devenit şi ele istorice şi sunt de mare succes, pentru că participă într-un număr destul de mare.”

În octombrie, la Adâncata, a avut loc ultimul circuit de viteză la care participă peste 25 de Dacii istorice, ne-a mai spus interlocutorul nostru, înainte de competiţie, şi a adăugat: “Eu concurez cu o Dacie din 1974, cu un motor puternic, de 125 de cai, la acest concurs de viteză pe circuit al maşinilor istorice. Adâncata este deţinătoarea unui circuit de maşini, precum cele de Formula 1, în apropierea localităţii Urziceni, la 70 de kilometri de Bucureşti.”

L-am întrebat pe Mihai Alexandrescu dacă există public spectator pentru competiţiile româneşti, pentru că sigur există iubitori ai curselor de Formula 1, care urmăresc cu consecvenţă transmisiunile televizate ale competiţiilor internaţionale: “Sunt foarte mulţi care participă efectiv la cursele de viteză în coastă, care sunt şi o excursie în atmosfera montană, cum a fost ultima cursă de la Poiana Braşov, chiar dacă a plouat foarte mult, la coastă vin foarte mulţi spectatori, fiindcă se înşiră pe toată lungimea traseului, la viteză pe circuit, de asemenea, vin, dar nu în număr atât de mare ca la viteză în coastă, şi foarte mulţi urmăresc pe internet, pentru că se transmit clasamentele şi, de multe ori, şi transmisii TV pe internet. Unii urmăresc în acest fel.”

Ce ar fi de făcut dacă ne dorim să devenim piloţi de curse? Mihai Alexandrescu: “Dacă cineva ar dori să devină pilot ar trebui să parcurgă un stagiu de competiţii mai puţin periculoase. Există un Campionat de superslalom, care se organizează pe platforme comerciale, unde nu se ating viteze foarte mari, se ajunge la un 60-70-80 km pe oră şi proba constă într-un slalom, nişte întoarceri, nişte viraje la viteze mai mici, care ar fi un început de acomodare cu viteza şi cu manevrarea rapidă a maşinii. După care poate evolua către alte discipline mai spectaculoase şi unde vitezele încep să crească şi totodată şi pericolul. Pentru asta trebuie să obţii o licenţă de pilot, care presupune să fii în perfectă stare de sănătate, după care faci o şcoală de pilotaj, dacă te duci la disciplinele mai periculoase cum sunt raliurile şi viteza în coastă, o şcoală de pilotaj care durează câteva zile, obţii o licenţă şi poţi să participi şi la acest campionat. Vârsta nu e limitată: cel mai în vârstă pilot care participă anul acesta are 77 de ani, iar eu am 72.”

Federația Română de Automobilism Sportiv (FRAS) este unica organizație națională care administrează, coordonează, organizează și promovează practicarea automobilismului sportiv în România. FRAS gestionează peste 20 de discipline sportive, printre care raliuri, viteză în coastă, offroad, rally raid, rally cross, karting, slalom paralel, drift, drag racing, viteză pe circuit, time attack, autoslalom, îndemânare, women rally, super rally, digital motorsport și altele. Federația Română de Automobilism Sportiv s-a dezvoltat continuu în ultimii 20 de ani, ajungând de la câteva sute de sportivi la peste 4.000 de licențiați şi la peste 200 de cluburi membre, care își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul țării. Orașele cu centre puternice de automobilism sportiv sunt București, Sibiu, Brașov, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Timișoara, Câmpulung, Reșița şi Buzău.