Muncind în România – 04.11.2025
Peste 5.800 de cetăţeni străini proveniţi din state extracomunitare figurau în evidenţele Biroului Judeţean pentru Imigrări Sibiu la finalul lunii septembrie.
Sorin Iordan, 04.11.2025, 13:13
Peste 5.800 de cetăţeni străini proveniţi din state extracomunitare figurau în evidenţele Biroului Judeţean pentru Imigrări Sibiu la finalul lunii septembrie. Cei mai mulţi dintre aceştia, peste 1.550, provin din Nepal, urmaţi de peste 900 din Sri Lanka şi mai bine de 650 din India. Astfel, judeţul Sibiu, din centrul României, traversează o schimbare demografică semnificativă în condiţiile în care numărul membrilor comunităţilor asiatice depăşeşte vechea comunitate de saşi, care, potrivit recensământului din 2022, număra 2.716 persoane de naţionalitate germană. Creşterea numărului de lucrători din Asia este strâns legată de deficitul de forţă de muncă locală.
În ultimii ani, tot mai multe companii sibiene din construcţi, industria ospitalităţii, logistică sau prelucrarea industrială au apelat la angajaţi din afara UE pentru a acoperi posturile rămase vacante. Majoritatea asiaticilor din judeţ locuiesc în apropierea locului de muncă, iar o parte dintre angajatori le oferă cazare şi sprijin pentru integrare. Reprezentanţii administraţiiilor locale au transmis însă că, în următorii ani, este necesară o mai bună coordonare între instituţiile publice, mediul de afaceri şi organizaţiile non-guvernamentale pentru a facilita integrarea acestor comunităţi în societatea sibiană. Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, numărul lucrătorilor din Asia aflaţi legal în România a crescut constant în ultimii ani şi a depăşit anul acesta 150.000. Cele mai mari comunităţi provin din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, India şi Filipine.
Municipiul Timişoara se află în top în ceea ce priveşte numărul de angajaţi străini. Creşterea numărului de străini care vin să muncească în România aduce şi provocări, a spus Simona Sava, coordonatoarea unui proiect ce vizează sprijinirea administraţiilor locale pentru a elabora politici mai eficiente în acest domeniu. Dificultăţile apar în ceea ce priveşte integrarea în societate a acestor persoane, a spus Sava cu ocazia unei dezbateri organizate de Universitatea de Vest din Timişoara.
„Este vorba de a le asigura şi un trai decent şi a se integra, pentru că, da, avem românii foarte polarizaţi: de la cei care sunt deschişi şi înţeleg nevoia până la cei radicali şi, dacă nu acţionăm preventiv, riscăm pe termen lung să avem tensiuni sociale”, a explicat aceasta. Conform unui studiu al Universităţii de Vest, timişorenii au un grad ridicat de toleranţă faţă de imigranţi, iar peste 50% dintre cei chestionaţi cred că străinii sunt bine integraţi în societate. La rândul său, decanul Facultăţii de Sociologie, Marius Matichescu, este de părere că învăţarea limbii române şi deprinderea de competenţe sociale sunt elemente esenţiale pentru o integrare mai bună a imigranţilor în România.
Rata şomajului în România a fost de 3,15% la sfârşitul lunii septembrie, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de august, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, numărul total al persoanelor fără un loc de muncă, aflate în evidenţele ANOFM, a fost de peste 252.500, din care aproximativ 54.000 primesc indemnizaţie de şomaj. Cei mai mulţi şomeri, aproape 185.000, provin din mediul rural. De asemenea, cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani, urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani.
La polul opus se află persoanele cu vârsta între 25 şi 29 de ani. În ceea ce priveşte structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii şi cei cu nivel de educaţie primar reprezintă peste 30% din total, în vreme ce persoanele cu studii superioare aflate în căutarea unui loc de muncă totalizează circa 4,7 procente. În prezent, angajatorii din România oferă peste 31.600 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri sunt pentru conducător auto transport de mărfuri, curier, lucrător comercial şi muncitor necalificat.
Peste 150 de firme din judeţul Botoşani, în nord-estul României, folosesc forţă de muncă din afara ţării, a declarat inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Daniela Lozneanu. Aceasta a spus că, pe fondul crizei de muncitori autohtoni, în judeţ sunt 154 de unităţi economice care utilizează 569 de salariaţi străini. Datele furnizate de oficialul ITM arată că peste 75% dintre cetăţenii străini care lucrează în Botoşani sunt din afara spaţiului Uniunii Europene. 154 dintre ei sunt de naţionalitate nepaleză, 95 sunt apatrizi, 93 provin din Republica Moldova şi 73 din Sri Lanka. Doar puţin peste 20 de persoane provin din spaţiul european.
