Jurnal românesc – 11.11.2025
Soţia îşi va putea păstra numele din timpul căsătoriei independent de consimţământul soţului, în cazul unui divorţ, potrivit unui proiect de lege iniţiat de deputaţii USR şi PNL.
Ştefan Stoica, 11.11.2025, 11:20
Soţia îşi va putea păstra numele din timpul căsătoriei independent de consimţământul soţului, în cazul unui divorţ, potrivit unui proiect de lege iniţiat de deputaţii USR şi PNL. În opinia acestora, proiectul elimină poverile birocratice puse pe umerii cetăţenilor români. Deputata USR Pollyanna Hangan, iniţiatoare a proiectului, a afirmat ca păstrarea numelui din timpul căsătoriei pentru soţii, independent de voinţa celuilalt soţ, înseamnă birocraţie în minus şi mai puţine probleme administrative. Dacă îşi vor putea păstra numele şi nu sunt obligate să revină la numele anterior căsătoriei, ele nu vor mai trebui să-şi schimbe toate documentele (carte de identitate, paşaport, permis de conducere, semnături electronice, abonamente etc.). Iar în cazul în care există copii, ele nu vor mai fi obligate să facă dovada gradului de rudenie cu aceştia, ceea ce înseamnă mai puţine complicaţii la şcoală, spital, vamă sau în alte situaţii, precizează USR. Potrivit formaţiunii, proiectul va avea un impact pozitiv şi asupra românilor din diaspora care divorţează în state unde păstrarea numelui nu depinde de consimţământul fostului partener. Aceste persoane se confruntă, în prezent, cu dificultăţi semnificative deoarece, chiar dacă divorţul a fost pronunţat legal în străinătate, autorităţile române solicită acordul fostului soţ pentru a recunoaşte dreptul de a păstra numele.
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv va organiza, în data de 13 noiembrie, de la ora 17:00, prezentarea volumului „O listă a mamelor” de Gali Mir-Tibon. Apărută în 2017 în limba ebraică, cartea a fost tradusă în română și publicată la Editura Hasefer, în anul 2025, în parteneriat cu Fundația Tarbut Sighet Cultură și Educație Iudaică. Evenimentul de la sediul ICR Tel Aviv, desfășurat în limbile ebraică și română, îi va avea ca invitați pe Gali Mir-Tibon, autoarea cărții, Peninah Zilberman, președinta Fundației Tarbut Sighet Cultură și Educație Iudaică, Vered Tohar, profesor la Universitatea Bar-Ilan. Gali Mir-Tibon face parte din a doua generaţie a supravieţuitorilor din Transnistria. Are un doctorat în studii despre Holocaust, cu lucrarea „Conducerea evreiască a comunităților din Bucovina de Sud în ghetourile din regiunea Moghilev, din Transnistria, și relațiile acesteia cu regimul românesc (1941-1944)”. „O listă a mamelor” este primul ei roman istoric. Cartea pune accent pe viața femeilor ca femei singure și ca mame având diverse statute sociale, în timpul perioadei petrecute într-un lagăr din Transnistria. Autoarea dă voce femeilor neauzite, ignorate, invizibile și neobservate de-a lungul istoriei Holocaustului; cu precădere, omagiază memoria acelor mame care s-au agățat cu disperare de supraviețuirea propriilor copii, până în ultimul moment al vieții lor.
România va fi prezentă la Târgul Internaţional de Carte de la Viena, în perioada 12 – 16 noiembrie. ICR participă cu un program literar şi un stand de carte organizate de Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Cultural Român de la Viena, în parteneriat cu Ministerul Culturii, TRADUKI şi Donau Lounge, precizează un comunicat transmis AGERPRES. ‘Piaţa de carte de limbă germană este una esenţială pentru afirmarea literaturii române contemporane, iar participarea României la Buch Wien 2025 ne oferă prilejul de a aduce în faţa publicului austriac cele mai noi apariţii editoriale ale autorilor de limbă română din România şi Republica Moldova, continuând cooperarea noastră cu reţeaua TRADUKI şi partenerii din spaţiul cultural european’, a declarat preşedintele ICR, Liviu Jicman. Concepută în spiritul sloganului ‘Wir Sind Was Wir Schreiben’/’Suntem ceea ce scriem’, prezenţa românească aduce la Viena patru voci ale literaturii române: Ana Blandiana, Ruxandra Cesereanu, Florin Irimia şi Iulian Ciocan.
Filmul ‘Jaful secolului’, propunerea României pentru Premiile Oscar 2026, o peliculă scrisă şi produsă de Cristian Mungiu şi regizată de Teodora Ana Mihai, va deschide, joi, cea de-a şasea ediţie a Festivalului de Film Românesc de la Washington, organizat, în perioada 13 – 16 noiembrie, de Ambasada României în SUA şi Institutul Cultural Român de la New York. Sub titlul ‘New Romanian Perspectives’, festivalul prezintă şase filme recente, care confirmă vitalitatea, originalitatea şi recunoaşterea internaţională ale cinematografiei româneşti contemporane. Selecţia, girată de criticul de film Mihai Fulger, traversează genuri şi stiluri diverse, de la dramă psihologică şi documentar social, la satiră politică şi biografie sportivă, explică organizatorii. Programul include, pe lângă ‘Jaful secolului’, propunerea României la Oscar 2026, filmele ‘Dinţi de lapte’ (regia Mihai Mincan), ‘Tata’ (regia Lina Vdovîi, Radu Ciorniciuc), ‘Comatogen’ (regia Igor Cobileanski), ‘Nasty’ (regia Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu) şi ‘Anul Nou care n-a fost’ (regia Bogdan Mureşanu).
