Proteste și inflație
Sindicaliștii români își continuă protestele față de politicile sociale și salariale ale guvernanților.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 13.11.2025, 11:35
Mii de membri ai Blocului Național Sindical (BNS), una dintre cele mai mari centrale din România, au protestat și miercuri, în centrul Bucureștiului, nemulţumiţi de măsurile de austeritate adoptate de executiv şi de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Manifestanţi din toate domeniile de activitate s-au adunat, iniţial, în Piaţa Victoriei, lângă palatul care adăpostește guvernul, după care au plecat în marş și s-au oprit în faţa sediilor principalelor ministere. Ei au cerut, între altele, indexarea salariilor cu rata inflaţiei şi condiţii mai bune de muncă.
Oamenii solicită majorarea salariului minim pe economie şi oprirea politicilor guvernamentale realizate prin tăieri de posturi, menite să diminueze deficitul bugetar care, anul trecut, în România, a fost cel mai mare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Ce se întâmplă în prezent e prostie, nu reformă – acuză sindicaliștii. Anterior, BNS a anunțat că va sesiza Comisia Europeană, dacă decidenţii politici din guvernul declarat pro-occidental PSD-PNL-USR-UDMR vor menţine propunerea de îngheţare a salariului minim, încălcând formula de calcul prevăzută într-un act normativ adoptat tot de executiv.
BNS a salutat decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care confirmă valabilitatea directivei comunitare privind salariul minim adecvat, precum şi dispoziţiile sale esenţiale referitoare la promovarea negocierii colective şi la obligaţia statelor membre de a elabora planuri de acţiune în acest sens. BNS mai afirmă că nerespectarea mecanismului de ajustare prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență, convenit cu Bruxellesul, riscă să împiedice aplicarea reformelor asumate de România şi să ducă la pierderea fondurilor europene. Comentatorii vieții publice românești spun că nervozitatea sindicaliștilor e absolut legitimă, câtă vreme politicile sociale și salariale ale guvernanților afectează nivelul de trai al oamenilor obișnuiți.
Conducerea Băncii Naționale a adoptat, recent, raportul trimestrial asupra inflaţiei, document în care anticipează că acest indicator va consemna o scădere modestă în următoarele nouă luni. A scăzut, uşor, în octombrie, la 9,8%, de la 9,88% în septembrie, când media Uniunii Europene era de 3,2 procente. În România, acesta e efectul expirării, la 1 iulie, a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării, de la 1 august, a Taxei pe Valoarea Adăugată şi a accizelor.
Potrivit Institutului Național de Statistică, economia a crescut doar cu 0,3% în trimestrul al doilea faţă de 2024, după o stagnare la începutul anului. Ceea ce, spun experții, ar putea arăta o activitate economică aproape plată, iar în percepția publică – cvasi-inexistentă sau chiar în regres.
