România poate produce mai multă energie
România ar putea avea, până la sfârşitul anului viitor, o putere instalată de aproximativ 2.200 megawaţi, a anunţat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Ştefan Stoica, 17.11.2025, 11:40
Sursă de inflaţie şi de preocupare pentru majoritatea gospodăriilor din România, preţul ridicat al energiei şi modul cum ministerul de resort gestionează problema au devenit subiectul unei moţiuni simple depuse de opoziţia populistă şi ultranaţionalistă împotriva ministrului de resort, Bogdan Ivan. Semnatarii susţin că Ministerul Energiei a eşuat în toate dimensiunile actului de guvernare: planificare, execuţie, cercetare, suveranitate şi protejarea consumatorului. Ca rezultat, România ar fi ajuns la una dintre cele mai contraperformante situaţii la nivel european, adică are o reţea instabilă, cu pierderi uriaşe, preţuri explozive şi o populaţie adusă în pragul sărăciei energetice, acuză AUR.
Dincolo de zgomotul politic, au apărut cifre care dau speranţe că lucrurile s-ar putea remedia pe piaţa energetică. România ar putea avea, până la sfârşitul anului viitor, o putere instalată de aproximativ 2.200 megawaţi, după intrarea în funcţiune a două centrale, şi capacităţi pentru stocare de aproape 2.000 de megawaţi, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
El a precizat că se lucrează la un mecanism care să ducă la un preţ al energiei pentru consumatorii casnici cât mai apropiat de 1,10 lei per KWh, adică aproximativ 20 de eurocenţi, pentru a avea o presiune mult mai redusă asupra buzunarului fiecărui român. Ministrul a admis că România are, la nivel regional, un preţ foarte ridicat al energiei din cauza mai multor factori. Doi dintre aceştia sunt, potrivit lui Bogdan Ivan, lipsa interconexiunii pe ruta Austria-Slovacia, Austria-Ungaria, pentru a putea importa la preţuri foarte bune energie electrică, de exemplu, din Franţa, produsă de centrale nucleare, precum şi lipsa capacităţilor naţionale de producţie a energiei electrice în bandă. Aceasta, în contextul în care România a optat în 2020 pentru cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Astfel, au fost scoase din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacităţi de producţie pe gaze şi cărbune.
România, promite Ivan, va aborda toate liniile de finanţare pentru a investi direct în capacităţi de stocare, ceea ce va duce automat la echilibrarea sistemului energetic. În al doilea rând, va diversifica sursele de finanţare pe care le are la dispoziţie din fonduri europene, programe operaţionale, din Fondul pentru modernizare, pe capacităţile de producţie a energiei electrice hidro şi nucleare şi pe reţele electrice inteligente integrate.
Bucureştiul a aplicat, deja, pentru un mecanism de finanţare la nivelul Comisiei Europene prin Fondul pentru Modernizare, iar Comisia l-a acceptat. Potrivit ministrului Ivan, proiecţia pe termen mediu, respectiv 2032, este ca România să intre cu o capacitate totală de energie electrică în bandă de aproximativ 12.000 de megawaţi.
