Discuţii în coaliţia de guvernare
Continuă discuțiile despre reforme în coaliția de guvernare de la București.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 17.11.2025, 13:00
Săptămâna trecută au fost negocieri intense la București în cadrul coaliției de guvernare, la finalul cărora aceasta a anunțat că a ajuns la un acord în ceea ce privește reducerea cheltuielilor cu salariile în administraţia locală și centrală. Iar premierul Ilie Bolojan spune că al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare va fi prezentat în aceaste zile. Actul normativ cuprinde măsuri care includ reduceri de personal şi de cheltuieli şi va fi adoptat prin angajarea răspundării Guvernului în Parlament.
Şeful executivului a explicat că în administraţia locală, plecările din sistem vor avea loc gradual, iar numărul de angajaţi va fi calculat după o formulă care ţine cont de numărul de locuitori. În administraţia centrală, spune premierul, se va face o reducere cu circa 10% a fondului de salarii şi se va opera transfer de competenţe către administraţia publică locală.
Pe de altă parte, marţi va avea loc o şedinţă a coaliţiei de guvernare, în care se va discuta despre pensiile magistraţilor şi despre pachetul de relansare economică, două reforme amânate în ultimele luni. Cât privește pensiile speciale, din care fac parte și pensiile magistraților, negocierile din ultimele zile nu au avut rezultate concrete, chiar dacă preşedintele Nicuşor Dan i-a invitat la discuții pe liderii coaliţiei de guvernare şi pe reprezentanţii din justiţie.
Potrivit surselor politice citate de Radio România, coaliţia a propus o perioadă de tranziţie pentru aplicarea noilor condiţii de pensionare de 10 ani şi posibil mai mare, iar pensiile să fie de 70% din ultimul salariu. Magistraţii vor, însă, ca perioada de tranziţie să fie mai mare de 10 ani şi pensiile să reprezinte 65% din ultimul salariu brut. În context, Ilie Bolojan a anunţat că va repune pe masa guvernului proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraţilor, după ce prima formă elaborată de executiv a fost respinsă de Curtea Constituţională. După ce va fi definitivat, va fi apoi trimis spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii.
Recent, premierul a afirmat, într-un interviu, că buna credinţă şi colaborarea loială se vor vedea şi din termenul în care CSM va da un răspuns la cererea de aviz. Dacă nu adoptă această reformă până la finalul lunii, Bucureștiul ar putea pierde 231 de milioane de euro incluşi în PNRR.
Între timp, România a obţinut, joi, după mai bine de un an de negocieri, aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă revizuit, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles. Noul plan are o valoare totală de peste 21,4 miliarde de euro. Bucureștiul a încasat deja jumătate din sumă, iar cealaltă jumătate o va primi pană la sfârșitul anului viitor. Revizuirea a presupus eliminarea investiţiilor care nu mai puteau fi încheiate, introducerea de investiţii noi şi trecerea unor proiecte performante de la împrumut la grant. PNRR este construit pe şase cereri de plată, trei fiind deja depuse.
