CSM, aviz negativ pentru reforma pensiilor magistraţilor

CSM a avizat negativ proiectul de reformă a pensiilor magistraţilor; avizul e consultativ, dar obligatoriu.

Ştefan Stoica, 28.11.2025, 12:15

În România, Consiliul Superior al Magistraturii, instituția cu rol de garant al independenței justiției, a avizat negativ proiectul de lege care aduce modificări în regimul pensiilor pe care le primesc judecătorii şi procurorii. Avizul CSM este consultativ, dar obligatoriu din punct de vedere procedural. Tocmai pentru că nu avea avizul CSM, varianta anterioară a reformei pensiilor speciale ale magistraţilor, pentru care guvernul de coaliţie îşi angajase răspunderea în Parlament, a picat examenul constituţional.

Conform noului proiect, cuantumul pensiei magistraţilor va fi 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă. De asemenea, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026. Potrivit proiectului anterior, contestat şi el de magistraţi, tranziţia spre vârsta de pensionare de 65 de ani s-ar fi făcut mai rapid, în 10 ani.

Discuţiile dintre puterea executivă, îndrituită să stabilească cuantumul pensiilor, inclusiv în cazul magistraţilor, şi asociaţiile acestora, deşi mediate de preşedintele ţării, s-au soldat cu un eşec. Magistraţii solicitau ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Vicepreşedintele CSM, Claudiu Sandu, a declarat, joi, că, dacă vor intra în vigoare noile modificări la pensiile de serviciu, vor fi trei tipuri de pensionari în magistratură: unii cu o pensie mai mare decât salariul cu aproape 25%, cei cu o pensie egală cu salariul şi, în sfârşit, cei dezavantajaţi, în opinia sa, respectiv aceia care vor munci până la 65 de ani şi vor avea pensie la jumătate. Ar rezulta, aşadar, inechităţi în sistem. Vicepreşedintele CSM nu a spus, însă, nimic, despre inechităţile actuale, în opinia multora revoltătoare, dintre pensiile magistraţilor, cifrate la mii de euro şi care nu se bazează decât într-o mică măsură pe contribuţia din perioada activă, şi pensiile românilor obişnuiţi, cu un ordin de mărime mai mic şi de care aceştia nu pot beneficia înainte de 65 de ani.

Comentatorii sunt de acord că vinovaţi pentru anomaliile care guvernează regimul pensiilor speciale ale magistraţilor sunt legiuitorii, care au permis ca aceştia să se pensioneze până în 50 de ani şi să primească pensii egale sau chiar mai mari decât ultimul salariu.

Pe de altă parte, orice tentativă rezonabilă de a reforma sistemul defectuos al pensiilor magistraţilor, cum a cerut, de altfel, şi Uniunea Europeană, a fost respinsă categoric de procurori şi judecători, pe motiv că ar reprezenta un atentat la independenţa justiţiei. Preşedintele CSM, Elena Costache, a mers încă şi mai departe, acuzând, fără temei, că magistraţii au devenit ţinta unei campanii de ură, după ce ar fi fost supuşi unui asediu din partea liderilor politici.