Roboții, între eficiență și responsabilitate
Roboții au devenit prezențe obișnuite în fabrici, spitale, școli sau chiar în locuințe, contribuind la creșterea eficienței și la optimizarea activităților.
Corina Cristea, 02.01.2026, 13:19
Dezvoltarea rapidă a roboticii și a inteligenței artificiale a transformat profund modul în care oamenii muncesc, învață și interacționează cu tehnologia. Roboții au devenit prezențe obișnuite în fabrici, spitale, școli sau chiar în locuințe, contribuind la creșterea eficienței și la optimizarea activităților. Preiau sarcini repetitive, periculoase sau care necesită o precizie foarte mare, reducând riscurile pentru oameni și crescând semnificativ productivitatea. Sistemele inteligente nu mai sunt simple instrumente care execută execută comenzi prestabilite, ci tehnologii capabile să analizeze informații și să ofere răspunsuri complexe.
Un exemplu relevant este reprezentat de așa-numiții asistenți conversaționali, precum ChatGPT sau Gemini AI Chatbot, care sunt tot mai mult utilizați pentru informare, sprijin educațional sau chiar luarea unor decizii de zi cu zi. În medicină, de exemplu, sistemele inteligente pot analiza imagini medicale pentru a sprijini diagnosticarea, iar roboții chirurgicali permit intervenții minim invazive cu un grad ridicat de precizie, în timp ce, în educație, platformele bazate pe inteligență artificială personalizează procesul de învățare, adaptând conținutul la nevoile fiecărui elev.
Tehnologiile bazate pe inteligență artificială capătă o amploare tot mai mare, apar aplicații din ce în ce mai variate, dar, atenționează specialiștii, pentru a le putea folosi în avantajul nostru, avem nevoie să le înțelegem, să știm cum funcționează. Însă, realitatea este că, într-o lume care vorbește tot mai mult despre inteligența artificială, sunt puțini cei care o înțeleg cu adevărat. Iar consecințele pot fi dramatice. Ana-Maria Stancu, CEO al Bucharest Robots, fondatoare Robohub și primul român ales în boardul EU Robotics:
“Asta este partea care ne sperie. Pentru că deja încep să apară probleme destul de mari, în sensul în care niște oameni s-au sinucis. De asemenea, avem un studiu care arată că oamenii dezvoltă psihoze în urma conversațiilor cu aceste inteligențe artificiale generative. Ce trebuie să înțelegeți este că misiunea acestor AI generative este să-ți dea răspuns cât mai apropiat de ce scrii tu. De aceea dacă, de exemplu, tu ești depresiv și intri și îi scrii lui ChatGPT astăzi m-am certat cu colegii și sunt foarte trist și colegii nu mă înțeleg, o să-ți dea răspunsuri pe această direcție. Nu o să-ți zică dar poate tu ești problema sau mai gândește-te o dată poate ai o zi proastă sau ceva, nu va răspunde în sensul ăsta. Nu este un coach, coach-ul poate să-ți zică și când deraiezi un pic, el nu îți spune asta. Majoritatea au condiționalitate să nu utilizeze cuvântul sinucidere, Dar, dacă tu îi scrii eu vreau să mă sinucid, el nu o să folosească cuvântul sinucidere, dar o să-ți dea cuvinte care duc în partea respectivă. Calculatorul nu înțelege, nu este o persoană, e pur și simplu o aglomerație de numere.”
La baza funcționării inteligenței artificiale se află mecanisme statistice și matematice avansate. Modelele de tip AI sunt antrenate pe volume foarte mari de texte și date, din care “învață” relațiile dintre cuvinte, idei și contexte. Răspunsurile, deși coerente, fluente, sunt construite fără a avea conștiință, nu sunt rezultatul gândirii conștiente sau al unei înțelegeri reale a lumii, ci al calculării probabilităților, explică Ana-Maria Stancu. Concret, sistemul estimează care cuvânt are cea mai mare șansă să urmeze într-o propoziție, în funcție de cerința formulată și de tiparele întâlnite în datele de antrenament, generând uneori răspunsuri incomplete, inexacte sau nepotrivite unui context specific. Din nou, Ana-Maria Stancu:
“Aici va fi o adevărată problemă. De ce? Pentru că noi, cei mai bătrâni, mai avem ceva experință și ne dăm seama când o platformă bate câmpii sau nu pe un anumit domeniu. Problema este că cei tineri, neavând experiență în spate, nu-și dau seama dacă ce scrie ChatGPT este bine sau nu. În general, mi-au zis și profesorii că văd asta, copii care dau cam același mesaj la ChatGPT și au același tip de răspuns. Plus că ei nu înțeleg că ChatGPT poate greși. Apropo, asta în termeni tehnici se numește halucinație, nu spunem că minte, pentru că dacă am spune că minte înseamnă că îl antropomorfizăm și-l asemănăm unui om.”
Roboții și sistemele AI reprezintă incontestabil un pas important spre eficiență și progres, dar rămâne provocarea folosirii lor responsabile. Cu atât mai mult cu cât automatizarea excesivă a gândirii și delegarea judecății personale către tehnologie pot conduce la dependență și la diminuarea spiritului critic, avertizează specialiștii, cu toate consecințele care decurg de aici. În plus, ar mai fi vorba de potențiale probleme sociale, legate de înlocuirea forței de muncă umane, de exemplu, dar și de o dilemă importantă, cea a responsabilității morale și legale: cine răspunde pentru o decizie greșită luată de un robot autonom – programatorul, utilizatorul sau sistemul însuși?
