Investițiile au crescut în 2025
Ministrul român de Finanţe, Alexandru Nazare, merge la Bruxelles să discute pe tema bugetului, urmând să susţină un deficit de 6,2% din PIB pentru 2026.
Mihai Pelin, 27.01.2026, 11:45
Proiectul de reformă al administraţiei publice şi pachetul de măsuri pentru relansarea economică solicitat de social-democraţi s-au aflat printre subiectele discutate în cadrul ultimei şedinţe a coaliţiei de guvernare de la București. Partidele aflate la putere – PNL, PSD, USR şi UDMR – nu au ajuns însă la un consens asupra măsurilor de relansare economică. Dacă până acum ele au agreat ca cel de-al treilea pachet pe care guvernul Ilie Bolojan vrea să-şi angajeze răspunderea în Parlament să conţină, alături de reforma administraţiei publice, şi măsuri de relansare economică, liberalii şi cei de la USR au venit cu ideea separării celor două proiecte, potrivit unor surse politice, deşi acest pachet al relansării economice este considerat deopotrivă unul esenţial pentru dezvoltarea economiei naţionale.
Ideea a fost respinsă categoric de șeful social-democraților, Sorin Grindeanu, dar şi de liderul UDMR Kelemen Hunor, care au susţinut că România are nevoie de măsuri de relansare economică, mai ales după atâtea luni în care se vorbeşte doar despre tăieri, restructurări, taxări şi creşteri de impozite. Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi proiectul bugetar pentru acest an. Obiectivul guvernului este construirea unui buget echilibrat, care să susţină dezvoltarea comunităţilor locale, în paralel cu consolidarea fiscal-bugetară şi continuarea eforturilor de reducere a deficitului bugetar – a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna.
Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, urmează să meargă, miercuri, la Bruxelles pentru a discuta cu Comisia Europeană pe marginea acestui proiect important. Bugetul pentru 2026 va fi unul al investiţiilor – a declarat el – care vor însemna peste 10 miliarde de euro din PNRR, dar şi alte 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune şi pentru agricultură. Produsul Intern Brut prognozat va fi în jur de 2.045 de miliarde de lei, iar ţinta de deficit pentru acest an este spre 6%, cu o creştere economică de aproximativ 1%, a precizat ministrul finanţelor. Alexandru Nazare și-a exprimat speranța că prin absorbția banilor europeni pe care România îi are la dispoziție și prin adoptarea măsurilor economice, creșterea poate fi mai mare.
Bugetul pentru acest an va fi unul bazat pe execuţia bugetară a ministerelor din anul precedent, a explicat el, precizând totodată că pentru acest an nu a fost luată în calcul nicio ipoteză a creşterii cotei standard de TVA şi nici pentru industria ospitalităţii. El a mai spus că investiţiile au crescut anul trecut, față de 2024, cu aproximativ 16% şi au ajuns la 7,2% din PIB și a amintit, totodată, că a fost flexibilizat mecanismul de plăţi pentru cofinanţare pe proiectele cu fonduri europene.
Pe de altă parte, ministrul a subliniat necesitatea atragerii investitorilor de mari dimensiuni şi a precizat că ambiţia economică a României trebuie să fie mai ridicată, cu un accent clar pe poziţionarea regională. Premierul liberal Ilie Bolojan doreşte ca bugetul din acest an să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie.
