Fizică. Magie. Progres

Organizaţia Europeană pentru cercetări nucleare din Elveţia, CERN, cum e cunoscută, beneficiază de prezenţa unei comunităţi peste 100 de români, care lucrează în cercetare. Cristina Andreea Alexe este una dintre angajate, fiind doctorandă la experimentul CMS (The Compact Muon Solenoid) Solenoidul compact pentru muoni, un detector de uz general la acceleratorul de particule.

Ana-Maria Cononovici, 03.02.2026, 15:15

Organizaţia Europeană pentru cercetări nucleare din Elveţia, CERN, cum e cunoscută, beneficiază de prezenţa unei comunităţi peste 100 de români, care lucrează în cercetare. Cristina Andreea Alexe este una dintre angajate, fiind doctorandă la experimentul CMS (The Compact Muon Solenoid) Solenoidul compact pentru muoni, un detector de uz general la acceleratorul de particule.

Cristina Andreea Alexe a povestit pentru Radio România despre aplicaţiile practice ale cercetărilor de aici:

„CERN chiar vine de la Conseil européen de la recherche nucléaire, este o asociaţie europeană, dar are membri în special europeni, dar şi asociaţi din ţări non-europene. Este un laborator internaţional de cercetare a fizicii fundamentale, care într-un final îşi găseşte aplicaţii în societate. Deja s-a întâmplat, de exemplu, folosim internetul, platforma worldwide web a fost inventată la CERN şi a meritat! Iar alte aplicaţii care sunt în curs de dezvoltare includ terapii de cancer pe bază de protoni, care sunt mai puţin invazive, în sensul că pot ataca tumoarea şi nu afectează ţesutul sănătos dimprejur, ceea ce ar fi o revoluţie în terapiile de genul acesta. Aşa că cel mai bun loc în care poţi studia cum să manipulezi protonii aşa cum vrei este cel mai mare accelerator de protoni. Chiar dacă noi începem poveştile din partea fundamentală a ştiinţei, ele se încheie cuzâmbete pe feţele oamenilor.”

Am aflat de la interlocutoarea noastră că iniţial dorea să fie medic şi să salveze vieţi, aşa că a urmat un liceu cu specializare de ştiinţele naturii, dar cu timpul a realizat că doreşte să facă ceva mai măreţ, să aducă o schimbare în societate, aşa că după ce s-a gândit la ştiinţe sociale, a cochetat cu IT-ul a revenit la o pasiune din clasele de gimnaziu, mai precis, fizica. Cristina Andreea Alexe a povestit:

„În 2018 când am început eu facultatea, era încă accesibil să poţi studia în Marea Britanie şi am studiat acolo, am făcut un ciclu de licenţă şi masterat, adică în 4 ani am scris o singură teză, cea de Master şi am ieşit cu Masterat, la University of Manchester. Şi apoi ca să continui şi să rămân în cercetare, mi-am căutat un post de doctorand, şi într-un final am ajuns unde sunt acum, la cea mai bună facultate din Italia. Am aflat după ce am fost admisă că e cea mai bună, e Scuola Normale Superiore di Pisa. Acolo sunt la doctorat, lucrez pe un proiect de analize de date, datele preluate de la experimentul CMS, de la CERN. Eu am ajuns să fac analiză de date-programare. Cu asta mă ocup în fiecare zi. Şi statistică. Surprinzător de multă statistică.”

Cum schimbă aceasta lumea? Cristina Andreea Alexe afirmă că ideea de schimbare adusă în lume s-a rămas:

„Asta o simt cel mai bine când vin acasă, la Buzău, şi vorbesc elevilor despre ceea ce fac şi mă gândesc la ce abilităţi am reuşit să câştig şi sper să-i conving şi pe ei. Eu consider că contribuţia mea este că sunt parte a unui experiment cu o misiune unică, ideea de a continua cercetarea fundamentală. Şi sunt una dintre persoanele care au motivaţia să cunoaştem ceea ce nu cunoaştem acum. Împingem cunoştinţele omenirii cât mai departe!”

Cristina Andreea Alexe ne-a asigurat că fizica nu e magie:

„În partea ştiinţifică se vorbeşte tot mai mult despre a comunica. A comunica cu comunitatea neştiinţifică, oameni normali, copii în şcoală, despre ceea ce facem noi. Şi se spune întotdeauna că nu trebuie să vorbeşti ca şi cum fizica e un lucru magic şi tu eşti un vrăjitor. Adică oamenii trebuie să înţeleagă ceea ce facem noi, este lucrul cel mai sănătos într-o societate.”

Cristina Andreea Alexe a explicat ce este CMS:

„Este vorba de un tunel de 27 de kilometri, în circumferinţă, care se află la 100 de metri sub pământ, între Elveţia şi Franţa, lângă oraşul Geneva. Ca el să funcţioneze avem nevoie de o echipă uriaşă de oameni. La experimentul meu numai suntem în jur de 4.000 de colaboratori, şi avem nevoie de ingineri, care operează acest experiment, avem nevoie de persoane în IT care operează serverele, care se asigură că datele noastre rămân acolo, şi într-un final se ajunge la mine, la fizicieni. Eu sunt printre cei care analizează aceste date şi extragem informaţia propriu-zisă din ele.”

Doctoratul Cristinei Andreea Alexe, despre experimentul CMS, face referire la particule elementare care ar putea indica o nouă forţă a naturii. Pentru astfel de cercetători limitele nu sunt de netrecut, ci doar pretexte pentru o nouă descoperire.