Muncind în România – 03.02.2026

Noi concedieri în industria componentelor auto au loc în România pe fondul dificultăţilor pe care le întâmpină industria europeană a autovehiculelor.

Sorin Iordan, 03.02.2026, 16:50

Noi concedieri în industria componentelor auto au loc în România pe fondul dificultăţilor pe care le întâmpină industria europeană a autovehiculelor. După disponibilizările anunţate la fabrica Leoni din Arad şi a celor de la sucursalele grupului german Aumovio, alte câteva sute de persoane vor fi concediate şi de la o companie din Bistriţa-Năsăud care produce radiatoare din aluminiu pentru industria auto. Este vorba despre RAAL, unul dintre cei mai mari angajatori din judeţul Bistriţa-Năsăud, specializat în producţia de sisteme complete de răcire din aliaje de aluminiu şi oţel inoxidabil. Compania traversează o perioadă dificilă şi a anunţat că va disponibiliza 250 de angajaţi, dintr-un total de peste 1.500. Problemele financiare au legătură şi cu scăderea comenzilor de pe piaţa externă. Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, vor fi afectaţi atât muncitorii direcţi cât şi indirecţi, dar şi personalul TESA. În perioada preavizului, salariaţii care îşi vor pierde locurile de muncă vor beneficia de servicii de preconcediere, ce constau în informare, consiliere, mediere a muncii şi acces la programe de formare profesională, în vederea reintegrării rapide pe piaţa muncii.

Rata şomajului în România a fost de 6%, în decembrie 2025, valoare egală cu cea înregistrată în noiembrie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Din aproape 494.000 de persoane înregistrate în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, peste două treimi fac parte din categoria de vârstă 25-74 de ani, la care însă rata şomajului este de 4,6 procente, sub media pe ţară. În schimb, aproape 27% dintre tinerii cu vărste de până la 24 de ani nu au un loc de muncă. În capitala Bucureşti, trendul de scădere a ratei şomajului a continuat, iar acest indicator a ajuns la 0,47%.

România a înregistrat o creştere consistentă a numărului de medici în ultimii ani, în pofida fenomenului de emigrare a tinerilor practicanţi în statele Uniunii Europene, unde sunt plătiţi mai bine. Aceasta a fost concluzia unei conferiţe de specialitate, organizate recent de Academia de Ştiinţe Medicale din România, la care s-a vorbit şi despre lipsa medicilor la sate. Deşi în ţară există circa 70.000 de medici, la care se adaugă aproape 15.000 de stomatologi, cei mai mulţi dintre ei aleg să profeseze în oraşele mari, în clinici de stat şi private. Cristi Şelaru, consilier al Institutului Naţional de Statistică, a declarat că, din 1990 şi până în prezent, numărul angajaţilor din sistem aproape s-a dublat. El a explicat că această evoluţie corespunde unei creşteri totale de aproximativ 90,8% şi că România are în prezent aproximativ de 1,9 ori mai mulţi medici decât avea imediat după Revoluţie. Şelaru a mai spus că, raportată la intervalul de 35 de ani analizat, creşterea echivalează cu o medie de aproximativ 1.000 de medici pe an, o majorare semnificativă a forţei de muncă medicale, în pofida provocărilor persistente.

Aproape 7% din populaţia capitalei României este reprezentată de străini, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări. Anul trecut, autorităţile din Bucureşti au gestionat situaţia a peste 144.000 de persoane, dintre care peste 100.000 din state precum Nepal, Turcia sau Sri Lanka. Alte 42.000 de persoane au venit, în special, din Italia, Suedia şi Franţa. Majoritatea persoanelor, peste 60.000, şi-au stabilit reşedinţa aici cu scopul de a muncii. Creşterea numărului de cetăţeni străni din Bucureşti a fost substanţială, a declarat şeful Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului, Ionuţ Cârdei. El a explicat că, raportat la ultimii 5 ani, majorarea este de aproape 3 ori şi că, în cazul în care acest ritm de creştere va continua, în următorii 5 ani se va ajunge la un procent de 15% străini care locuiesc în Bucureşti. Cârdei a mai arătat că, anul trecut, creşterea a fost de aproape 30%. În 2025, poliţişti de imigrări au emis peste 20.000 de permise de muncă pentru cetăţeni străini, dar au aplicat şi peste 1.500 de sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei în domeniu.