Undă verde pentru proiectele SAFE

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este răspunsul urgent și temporar al UE la deteriorarea mediului de securitate, având scopul de a accelera investițiile publice majore în industria de apărare europeană.

Corina Cristea, 20.02.2026, 15:15

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este răspunsul urgent și temporar al UE la deteriorarea mediului de securitate, având scopul de a accelera investițiile publice majore în industria de apărare europeană. Este considerat un program crucial, care survine într-un context geopolitic complicat. Un context care a evidenţiat că Europa are multe de făcut pe zona de apărare, că Europa trebuie să fie independentă pe această zonă, că este nevoie de o Europă puternică. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu toate efectele sale grave asupra securității europene, a fost resortul constituirii acestui instrument, conceput ca un răspuns la o provocare existențială pentru spațiul comunitar.

Uniunea Europeană își propune să-și crească suveranitatea în domeniul apărării, să reducă dependențele strategice, să acopere lacunele de capacitate critică și să întărească baza industrială și tehnologică de apărare în toate statele membre. Alături de Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croaţia, Cipru şi Portugalia, România face parte din primul val de ţări care au primit undă verde pentru investiţii strategice europene în apărare. Reuniți la Bruxelles, miniştrii europeni ai Apărării au dat, recent, votul final asupra programelor de reînarmare pentru cele opt state membre amintite, iar România a primit a doua cea mai mare finanţare din Uniune în cadrul Programului SAFE, după Polonia, în valoare de 16,7 miliarde de euro. Suma va ridica valoarea bugetului pentru Apărare al României spre 2,7% din PIB în 2026. Adică o creştere de jumătate de punct de la 2,2% anul trecut, creştere care urmează angajamentele tuturor aliaţilor NATO pentru apărare.

Analistul politico-militar Claudiu Degeratu:

”Se recunoaşte importanţa prin această ierarhizare de alocare a banilor pentru România, după Polonia avem o alocare semnificativă pentru flancul de est, și, în acelaşi timp, se evaluează pozitiv şi capacitatea noastră de absorbţie, care este iar un element important pentru a avea succes în asemenea instrumente de finanţare. Trebuie să spun că noi avem proiecte ambiţioase, (…) se aşteaptă şi consolidarea unor capacităţi industriale productive în România, pe care le aşteptăm de ani de zile. Acest lucru se întâmplă acum cu ajutorul Uniunii Europene. Este o oportunitate aproape unică în ultimii 20 de ani de dezvoltare industrială a zonei de apărare. ”

Achiziția de echipamente militare performante, precum rachetele franțuzești Mistral, producția de armament și chiar de drone, pe de o parte, și realizarea a peste 200 de kilometri de autostradă se numără printre principalele proiecte pe care România ar urma să le finanțeze prin SAFE.

Ministrul de resort Radu Miruţă spune că România vrea să se mişte repede pe planul dezvoltării şi producţiei de tehnică militară:

”Sunt trei categorii de situaţii: unele în care vom cumpăra produsele de la raftul altora, pentru că nu avem capacitate să le producem în România; există alte două categorii care dezmorţesc industria naţională de apărare – unele se vor face 100% cu producţie în România, restul se vor face cu producţie parţială, între 30-40-80%. Acel 80% care se va face în România, de fapt, va dezmorţi una dintre componentele societăţilor din industria naţională de armament.

Pentru mine este foarte important ca ceea ce până acum nu a existat ca sprijin în producţia naţională acum să se dezmorţească, şi cum? Folosind aceşti bani din SAFE, aducând tehnologie într-o societate românească, cu angajaţi români care folosesc licenţa altor companii care deţin astfel de tehnologie, urmând ca din acest joint venture România să rămână cu o bucată din industria naţională dezmorţită.

Doi, demonstrăm că avem capacitatea să livrăm asta într-un timp foarte scurt, pentru că termenul până în 2030, cu producţie locală şi cu finalizarea producţiei, nu este unul foarte relaxat, nici pentru companii private care sunt foarte performante.

Şi, trei, aducem în România şi menţinem în România lanţul de aprovizionare local, pentru că în proiectele din SAFE pe care noi avem de gând să le semnăm este o obligaţie a introducerii în acest circuit a firmelor locale.”

Parte a programului ReArm Europe (Pregătire 2030) lansat de Comisia Europeană în contextul războiului din Ucraina și al amenințării rusești la adresa Europei din ultimii ani, SAFE are un buget de 150 de miliarde de euro, acordați sub formă de împrumuturi, în condiţii avantajoase. Vorbim de o dobândă foarte mică, pe care Comisia Europeană o poate obţine datorită ratingului său de credit ridicat, o dobândă de aproximativ 3% pe 40 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani.

Ministrul Radu Miruţă a explicat şi cum funcţionează mecanismul în cadrul programului militar european:

”SAFE ne permite mult mai uşor să facem achiziţii în comun. Dacă noi cumpărăm 298 de maşini de luptă ale infanteriei şi mai cumpără cineva 1.000 – e doar un exemplu generalist -, noi vom beneficia de preţul achiziţiei a 1298 de unităţi, ceea ce înseamnă un preţ mult mai mic decât am fi plătit dacă am fi cumpărat doar noi. Mecanismul ăsta ajută extraordinar de mult.”

Din cele 21 de proiecte asumate de România, 11 sunt achiziţii în comun cu alte state, însemnând preţuri mai mici şi livrare mai rapidă.