Thorsten Kirschner (Germania)
Thorsten Kirschner este cetățean german și are o impresionantă experiență internațională. A făcut în Germania studii de business internațional și studii culturale la Universitatea din Passau. A obținut de-a lungul timpului mai multe diplome în diverse specializări- studii latino-americane și științe politice în Spania, la Madrid, o diplomă de consultant pentru exporturi și comerț în Austria, la Viena și un certificat de manager în turism în România, la București.
Hildegard Ignătescu, 26.02.2026, 18:03
Thorsten Kirschner este cetățean german și are o impresionantă experiență internațională. A făcut în Germania studii de business internațional și studii culturale la Universitatea din Passau. A obținut de-a lungul timpului mai multe diplome în diverse specializări- studii latino-americane și științe politice în Spania, la Madrid, o diplomă de consultant pentru exporturi și comerț în Austria, la Viena și un certificat de manager în turism în România, la București. A lucrat în consultanță în peste 50 de țări din sud-estul Europei, Orientul Mijlociu, Africa Subsahariană și Asia de Sud-Est. Are 20 de ani de experiență în dezvoltare economică locală și internațională, cu specializare în turism și dezvoltare regională, prin încurajarea startup-urilor, a investițiilor și a exporturilor. Locuiește în România de peste 15 ani și este vicepreședinte în boardul științific al Geoparcului Buzău. Locuiește la Buzău, unde a renovat un conac împreună cu soția sa. Alături de alți antreprenori din zonă promovează conceptul de slow food. Cum a ales România și cum a început povestea sa românească, după ce a străbătut toată lumea?
„Prima oară am venit în România în 1990, după moartea lui Ceaușescu, într-un schimb de experiență cu un liceu din Cluj-Napoca. Am ajuns aici în 1990, cred că era în martie și a fost foarte impresionant. Am venit din Germania cu trenul până la Cluj-Napoca. A fost un schimb de experiență și asta mi-a rămas cumva în amintire. Și, câțiva ani după, am lucrat ca consultant, am venit pentru un proiect în România și am prins un contract pentru o agenție germană care lucra în București. De fapt, soția mea e româncă, dar noi ne-am cunoscut în Paris și a revenit cu mine în țară. Ea a stat zece ani în Paris, a studiat și a lucrat acolo și a revenit cu mine în România. După trei ani în București, am spus „hai să nu mai stăm în capitală”. Familia soției era din Buzău și ne-am plimbat în fiecare weekend în zonă și am găsit un conac abandonat și am spus „Hai să ne mutăm”. Așa a început povestea în România.”
Ce l-a reținut pe Thorsten Kirschner în România?
„În primul rând, mie îmi place foarte mult țara în sine, natura, produsele naturale. Mie îmi place și abordarea. Eu am fost foarte mult și în Spania, am fost în America Latină și totuși aici este un pic o cultură latină. Oamenii sunt mai relaxați, este mai multă improvizație. În Germania totul este foarte, foarte strict. Când cineva spune că nu funcționează, nu funcționează. Aici, în România, când cineva spune că nu funcționează, întotdeauna se găsește cineva care știe și spune, „uite, așa funcționează” și mie îmi place asta. La noi, în Germania, trebuie să anunți cu o săptămână înainte, când te duci la cineva, dar aici vin oamenii la ușă să bem un pahar împreună. E altceva și combinația asta între țară, cultură, cum suntem în Buzău, suntem totuși în sud, avem și o climă mai agreabilă – toate acestea împreună mi-au plăcut. În plus, eu fiind consultant pentru proiecte de dezvoltare, întotdeauna am o altă perspectivă când văd ceva. Eu văd întotdeauna potențialul. Și când am venit la Buzău am văzut că este un potențial enorm, sunt foarte multe atracții care nu erau puse în valoare. Și să știți că este mai simplu să începi o afacere în România. Germania este foarte competitivă. În România, în special acum, în turism, încă sunt foarte multe nișe neexploatate unde poți să faci ceva ce n-a făcut nimeni până acum în România. Foarte mulți m-au întrebat, românii au plecat în Italia, în Germania- dar tu de ce ai venit aici? Le-am spus: pentru mine e invers, eu văd o oportunitate aici, în România.”
Statisticile îi dau dreptate lui Thorsten Kirschner, România are un potențial uriaș. Dar tot statistic vorbind, turismul nu e chiar la înălțime sau nu e pe măsura potențialului. Ce nu merge la capacitate optimă aici, în opinia sa?
„E clar că este și o problemă politică. Este o problemă de capacitate. Din păcate, există o lume paralelă, aș zice eu, în România. Sunt oameni de afaceri care fac treabă bună și lângă avem o lume politică, care este altă lume. România are toate resursele, are mare, are apa, are resurse naturale, are munte, are potențial turistic, are oameni deștepți, dar, la nivel național, nu s-a creat un environment și o politică care să contribuie la o dezvoltare mai sustenabilă. Sunt avantaje și avem o dezvoltare, dar încă în ce înseamnă educație cred că este o problemă mare. Fără o educație pusă la punct, este foarte greu să rămânem competitivi. În turism, eu cred că lucrăm mult sub potențialul României. România are tot ce trebuie, dar e foarte prost promovată, sau nu e promovată deloc. De fapt, e promovată prin activități individuale, dar nu există o strategie pe termen lung care să fie o prezentare a României. În fiecare an este undeva un târg la nivel internațional, unde România se face de rușine, fiindcă ajungem la un târg unde nu este aranjat nimic, unde nu sunt puse panouri etc. Și asta e păcat. E păcat pentru potențialul care există și sunt foarte mulți antreprenori care au capacitate, dar nu ajungem la o concluzie publică, privată să promovăm țara.”
Cum ar promova Thorsten Kirschner România cel mai bine?
„Eu cred că cel mai mare avantaj pentru România este turismul rural. Avem combinația asta între turism rural și turism cultural. Sunt traseele cunoscute în Transilvania, în Maramureș etc. Să știți că sunt foarte multe locații care s-au dezvoltat de la pandemie încoace și pe ideea asta de slow food, care este o rețea internațională. Avem tot ce trebuie. Noi trebuie să punem oamenii împreună, de la agricultori, până la producători de produse artizanale, până la punct gastronomic local, până la restaurante, la hoteluri și să folosim produsele din zonă și să promovăm zona. Și acolo eu cred că este un potențial enorm pentru România. Eu zic că la nivel antreprenorial facem asta, dar încă nu a ajuns până la București această strategie. Totul este făcut pe termen scurt, gândit pentru trei ani, patru ani. Vine un ministru, la doi ani vine altul, schimbă tot, schimbă echipa și nu avem o continuitate. Acolo este problema cea mai mare.”
