Muncind în România – 03.03.2026
La toate punctele de trecere a frontierei României a intrat în vigoare, începând de luni, sistemul de intrare-ieşire al Uniunii Europene, care presupune înregistrarea datelor biometrice şi de călătorie ale cetăţenilor din ţări non-comunitare, care intră în spaţiul Schengen pentru maxim 90 de zile.
Sorin Iordan, 03.03.2026, 16:58
La toate punctele de trecere a frontierei României a intrat în vigoare, începând de luni, sistemul de intrare-ieşire al Uniunii Europene, care presupune înregistrarea datelor biometrice şi de călătorie ale cetăţenilor din ţări non-comunitare, care intră în spaţiul Schengen pentru maxim 90 de zile. Sistemul electronic înregistrează data şi locul de intrare şi de ieşire pentru cetăţenii statelor terţe, inclusiv pentru cetăţenii Republicii Moldova. Nu vor intra sub incidenţa sistemului cetăţenii statelor terţe, care deţin un permis sau o viză de lungă şedere, eliberată de un stat membru al UE. La prima intrare, după operaţionalizarea sistemului, vor fi colectate datele biometrice, imaginea facială şi patru amprente digitale, pentru crearea unui dosar individual. Copiii sub 12 ani sunt exceptaţi de la prelevarea amprentelor, dar şi persoanele pentru care acest lucru este fizic imposibil. La călătoriile ulterioare, verificarea se va realiza automat, pe baza datelor deja înregistrate. Datele colectate în sistem vor fi stocate pentru o perioadă de 3 ani sau 5 ani în cazul refuzului intrării, ori a depăşirii duratei legale de şedere. Pentru a evita întârzierele în procesul de control, Poliţia de Frontieră le recomandă persoanelor care beneficiază de excepţii de la înregistrarea în sistem să prezinte încă de la început documentele justificative care atestă acest statut.
România ar trebui să accelereze integrarea profesională a refugiaţilor ucraineni aflaţi pe teritoriul ţării, inclusiv prin recunoaşterea diplomelor într-un termen de maximum 90 de zile, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac, la o dezbate despre noile reguli de angajare a lucrătorilor străini. Potrivit acesteia, în ţară sunt peste 180.000 de refugiaţi ucraineni care, în loc să fie integraţi ca forţă de muncă activă, bine calificată pe piaţa muncii din România, îngroaşă rândurile celor care trebuie să beneficieze de anumite asigurări sociale. Chiriac apreciază că integrarea refugiaţilor în câmpul muncii ar putea contribui la reducerea presiunii asupra bugetului public şi la acoperirea deficitului de personal în sectoare cheie ale economiei.
Inspecţia Muncii a aplicat amenzi de peste 4,6 milioane de lei în urma controalelor derulate în cursul săptămânii trecute. Nu este o cifră aruncată într-un comunicat, este semnalul că legea se aplică, a transmis ministrul de resort, Florin Manole, într-o postare pe Internet. Acesta a precizat că munca la negru, încălcarea drepturilor angajaţilor şi ignorarea regulilor nu rămân fără consecinţe. Aproximativ 2.400 de controale au fost efectuate în perioada 16-20 februarie, soldate cu 1.170 de sancţiuni. 100 de persoane care prestau muncă nedeclarată au fost identificate. Totodată, au fost constatate încălcări ale prevederilor privind timpul de muncă şi de odihnă sau neîndeplinirea măsurilor dispuse cu ocazia unor controale anterioare, informează Ministerul Muncii.
Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Bucureşti implementează până în anul 2029 proiectului „Formactiv – formare şi muncă activă”. Prin acest program angajatorii din capitală îşi pot forma personal calificat, iar şomerii, cu vârsta de peste 30 de ani, pot să dobândească experienţă. Angajatorii care aleg să încadreze şomeri înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare vor primi o subvenţie lunară de 2.250 lei/ucenic, pe toată perioada contractului de ucenicie. Durata contractului se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul. Agenţia precizează că angajatorul asigură salariul, condiţiile de formare profesională şi sprijinul necesar calificării. La rândul lor, şomerii au acces la programe de formare profesională la locul de muncă, plătite şi recunoscute oficial, consiliere şi mediere pentru alegerea domeniului potrivit, respectiv şansa de a dobândi o calificare şi de a se integra pe piaţa muncii. AMOFM Bucureşti precizează că recrutarea grupului-ţintă se va realiza continuu, pe tot parcursul derulării proiectului.
