Bugetul, constituțional
Bugetul României pe 2026 poate fi promulgat, după ce Curtea Constituţională a respins sesizările depuse de opoziţia naţionalistă din Legislativul de la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 27.03.2026, 11:30
Curtea Constituţională a României a respins cu unanimitate de voturi sesizarea depusă de opoziţia naţionalistă, reprezentată de Alianţa pentru Unirea Românilor, cu privire la legea bugelului de stat pe acest an. CCR nu a găsit nereguli în parcursul legislativ, aşa cum a invocat AUR, care a reclamat procedura accelerată pentru dezbatere şi adoptare.
În ceea ce priveşte acuzaţiile privind estimări nerealiste pe care s-ar baza calculele guvernului, Curtea a arătat că este vorba, mai degrabă, de chestiuni de opţiune şi oportunitate legislativă în domeniul politicilor bugetare ale statului, nu de chestiuni de neconstituţionalitate.
Totodată, potrivit instanţei constituţionale, criticile care au vizat menţinerea în plată a cuantumului actual al pensiilor, al alocaţiilor pentru copii şi al burselor sunt aspecte care nu fac obiectul de reglementare a legii bugetului. Bugetul României pentru 2026 a fost adoptat de Parlament săptămâna trecută.
Potrivit documentului, Produsul Intern Brut al ţării ar urma să depăşească, pentru prima oară, 2.000 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 392,5 miliarde de euro. Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 1%, o inflaţie anuală medie de 6,5 procente, un deficit bugetar de 6,2% şi un câştig salarial lunar mediu de 5.555 de lei (1.090 euro) net. Bugetul include credite de angajament pentru lansarea schemelor de ajutor de stat şi pentru stimularea investiţiilor private.
De asemenea, statul se angajează să aloce în acest an un nivel record de resurse pentru dezvoltarea comunităţilor şi administraţiilor publice locale, pentru care au fost prevăzute 164 de miliarde de lei (peste 32 miliarde euro), cu peste 25 de miliarde (4,9 miliarde euro) mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte a acestor investiţii vor fi susţinute din fonduri europene, care sunt prognozate să depăşească 110 miliarde de lei (circa 21,5 miliarde euro).
De asemenea, ponderea datoriei guvernamentale brute ar urma să se situeze la nivelul de 61,8% din PIB. Pentru menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, legea bugetului stabileşte şi o serie de plafoane pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cele de personal, de asistenţă socială şi pentru datoria publică. Astfel, în sectorul public pensiile sunt îngheţate, nu se mai acorda prime, bonusuri, nu mai sunt plătite ore suplimentare, iar persoanele care se vor pensiona în 2026 nu mai primesc ajutoarele financiare de retragere.
Guvernul de la Bucureşti a transmis că bugetul este unul realist, construit pe principii de responsabilitate fiscală, echilibru şi dezvoltare economică sustenabilă. Adoptarea acestuia vine într-un context în care, în 2024, deficitul bugetar al României a fost de 8,65% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Potrivit datelor preliminare ale Ministerului Finanţelor, deficitul pentru 2025 s-a situat la 7,65% din PIB, iar după primele două luni ale acestui an a fost de 0,7% din PIB, jumătate faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
