Retrospectiva săptămânii 04.07.2021 – 10.07.2021

Încă o lună de stare de alertă; Economia pe plus; Guvernul pe minus; România educată la cinci ani; Inițiativa celor Trei Mări; Euro și Olimpiada

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 10.07.2021, 11:30

Încă o lună de stare de alertă

Instituită în mai 2020, după două luni de stare
de urgență, provocată de epidemia de COVID-19, starea de alertă de pe
teritoriul României a fost prelungită cu 30 de zile, începând de luni, 12
iulie. Hotărârea adoptată de guvern cuprinde, potrivit şefului Departamentului
pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, o serie de modificări. Printre acestea
– posibilitatea participării a 1.000 de oameni la evenimentele în aer liber şi
reducerea de la patru la doi metri pătraţi a spaţiului care trebuie asigurat
pentru participanţii la nunţi sau botezuri. Totodată, certificatul de vindecare
pentru COVID este valabil 180 de zile, faţă de 90 de zile cât era până acum, şi
este eliminată obligativitatea vaccinării pentru cei care îi însoţesc pe copii
la locurile de joacă.

Economia pe plus

Economia României
va creşte cu 7,4% în 2021 şi cu 4,9% în 2022, după ce în mai se estima un avans
de 5,1% anul acesta şi de 4,9% anul viitor – relevă prognoza interimară de vară,
publicată, miercuri, de Comisia Europeană. Produsul Intern Brut al României a
crescut în ritm trimestrial cu 2,8%, sprijinit în principal de consumul privat
şi de investiţii. În schimb, exporturile nete au fost semnificativ negative,
reflectând cererea externă slabă şi întreruperile din lanţul de aprovizionare -
notează Executivul comunitar. Consumul privat e de aşteptat să crească, odată
cu ridicarea restricţiilor, în special în sectoarele afectate sever de
pandemie, precum artele spectacolului, divertismentul, restaurantele şi
hotelurile. Creşterea salariilor în primele luni ale anului, anticipează Comisia,
va impulsiona, la rându-i, dinamica economică.

Guvernul pe minus

Instalat anul trecut, în decembrie, Executivul de
coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR a rămas fără încă un ministru, după ce premierul
liberal Florin Cîțu l-a revocat, joi, pe șeful de la Finanțe, Alexandru Nazare,
liberal și el. Tot joi, Cîţu a preluat şefia interimară a
Finanţelor, unde a mai fost titular în fostul guvern monocolor PNL. După o
analiză semestrială, a acuzat premierul, s-au descoperit la Finanțe multe
proiecte întârziate în atragerea de fonduri europene și în eliminarea evaziunii
fiscale. Nazare a respins acuzațiile și a asociat remanierea cu refuzul său de
a-l susține pe Cîțu în campania pentru şefia PNL. Actualul lider liberal,
Ludovic Orban, spune că premierul nu a avut acordul său şi al partidului să-l
dea afară pe Nazare şi că mandatul acestuia a fost un succes. Orban
și Cîțu își vor disputa, la congresul din septembrie, funcția de președinte
PNL. Tot mai vizibil, războiul dintre ei e doar un epifenomen într-o coaliție
guvernamentală măcinată de tensiuni majore și tot mai disfuncțională. Liderii
acesteia nu s-au pus de acord asupra convocării unei sesiuni extraordinare a
Parlamentului, pentru a tranşa desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea
Infracţiunilor din Justiţie, inventată de fosta putere de stânga, spun analiștii,
cu scopul de a-i intimida pe magistrați.

România educată la cinci ani

Preşedintele Klaus
Iohannis a anunţat că Guvernul îşi va asuma, săptămâna viitoare, prin
memorandum, ţintele şi obiectivele proiectului ‘România Educată’, lansat in
2016 în dezbatere publică și rămas, până
azi, fără urmări în sistemul de învățământ. El spune, că în urma discuţiilor
din ultimele zile, coaliţia de guvernare şi-a exprimat susţinerea pentru
proiect şi urmează să stabilească un plan clar de acţiune, cu responsabili şi
termene pentru implementare. Reformele ar urma să
fie susţinute financiar prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență, din
bugetul de stat şi cu alţi bani europeni. Proiectul ‘România Educată’ beneficiază de un ‘sprijin financiar istoric’
de circa 4 miliarde de euro, a afirmat şeful statului.Țintele sunt descentralizarea
educaţiei, profesori mai buni, standarde noi de infrastructură şi dotări,
materii şi evaluări centrate pe crearea de competenţe şi creşterea accesului la
educaţie.

Inițiativa celor Trei Mări

Șeful
statului român, Klaus Iohannis a participat, în această săptămână, la al
şaselea summit al Iniţiativei celor Trei Mări, care reuneşte 12 state membre
ale UE aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. Pe agenda
reuniunii de la Sofia, menită să stabilească reperele pentru dezvoltarea
acestui spaţiu, s-au aflat evaluarea progreselor înregistrate, cu accent pe
lista de proiecte strategice prioritare de interconectare, stabilite la
summitul de la Bucureşti şi completată ulterior, precum şi funcţionarea
fondului de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, în care România şi
Polonia sunt state fondatoare. Șeful statului român a insistat pe aplicarea
proiectelor strategice prioritare de interconectare, cu accent pe Rail2Sea şi
Via Carpathia, de interes crescut pentru România. Din punctul de vedere al
Bucureştiului aceste proiecte sunt esenţiale pentru ca Iniţiativa să aducă
într-adevăr dezvoltare economică pe termen lung, dar şi să facă economia
statelor participante mai rezistentă strategic, inclusiv în contextul
eforturilor de redresare economică post-pandemie.

Euro și Olimpiada

Anglia-Italia este finala Campionatului
European de fotbal, care se va disputa duminică, la Londra. Bucureştiul a
găzduit patru partide de la turneul final, trei în grupe şi una în optimile de
finală. După un parcurs mediocru în preliminarii, naţionala României a ratat
participarea la Euro. În schimb, selecţionata Under-23 e calificată la Jocurile
Olimpice de la Tokyo. România a fost repartizată în Grupa B şi va întâlni
Hondurasul, pe 22 iulie, Coreea de Sud, pe 25, şi Noua Zeelandă, pe 28.
Fotbaliştii români s-au calificat la Olimpiadă după ce au ajuns până în
semifinalele Campionatului European Under-21 din 2019, din Italia şi San
Marino. România nu a mai participat la turneul olimpic de fotbal din 1964.