Retrospectiva săptămânii 08.12. – 14.12.2019

Sumar: Guvernare liberală prin asumarea răspunderii / Moţiune simplă împotriva ministrului liberal al Finanţelor / Preşedintele român la Consiliul European

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 14.12.2019, 11:45

Guvernare
liberală prin asumarea răspunderii

Minoritar, Guvernul liberal de la Bucureşti a
decis să ia o serie de măsuri prin asumarea răspunderii, conturnând, astfel, clasicele
dezbateri, fireşti altfel, din Parlament. Aşa că, în această săptămână, Executivul, ajuns
la putere în octombrie printr-o moţiune de cenzură împotriva social-democraţilor, a depus în
Legislativ, în vederea asumării răspunderii, trei proiecte care vizează
modificarea legilor Justiţiei, transportul rutier intrajudeţean gratuit pentru
elevi, pensionari şi persoanele cu dizabilităţi, precum şi plafoanele bugetare
pentru anul viitor. Cum Senatul în calitate de cameră decizională a adoptat aproape
simultan cu demersul Guvernului o parte din măsurile vizate în Justiţie -adică amânarea cu doi ani a pensionării anticipate
a magistraţilor şi cu un an a trecerii la completurile de 3 judecători – Executivul
a decis să îşi asume răspunderea doar pe amânarea majorării vechimii pentru
intrarea în magistratură. Potrivit legii, dacă în termen de trei zile de la
asumarea răspunderii nu este depusă o moţiune de cenzură, proiectele pe care
Executivul le promovează devin lege după promulgarea de către şeful statului.

Invocând
o decizie a Curţii Constituţionale din 2009 care spune că Guvernul îşi poate
asuma răspunderea doar dacă procedura parlamentară este blocată şi dacă anumite măsuri sunt imperios necesare, PSD, acum
în opoziţie, a anunţat că va sesiza Curtea pe două proiecte pe care Guvernul
şi-a asumat răspunderea, dar că nu ia în calcul o moţiune de cenzură. Social-democraţii au explicat că
atât amânarea termenului pentru creşterea vechimii în vederea accederii în
magistratură, cât şi reglementarea unor măsuri în domeniul transportului de
persoane sunt, deja, într-o fază foarte avansată de dezbatere în
Parlament. Pe de altă parte, tot prin asumarea răspunderii, Guvernul doreşte să
abroge o serie de prevederi din Ordonanţa de urgenţă 114, cunoscută şi sub
numele de ‘Ordonanţa lăcomiei’, prin care, acum un an, Executivul
social-democrat impusese taxe fiscale pentru bănci sau plafonase prețurile la
gaze și energie electrică pentru consumatorii casnici. Nemulţumiţi de efectele
acestei Ordonanţe, liberalii vor, acum, să o modifice.

Moţiune
simplă împotriva ministrului liberal al Finanţelor

Senatul de la Bucureşti a adoptat, săptămâna
aceasta, moţiunea simplă iniţiată de PSD la adresa ministrului de Finanţe din
Cabinetul liberal, Florin Cîţu. 59 de senatori au votat pentru, 56 împotrivă şi
doi s-au abţinut. Potrivit Constituţiei, adoptarea unei moţiuni simple nu
atrage după sine demiterea ministrului vizat, însă nu puţine au fost vocile
care au cerut-o, amintind, în context, că Florin Cîţu nu a primit nici la audierile din
Parlament premergătoare numirii sale în funcţie avizul pozitiv al Comisiei de
specialitate. La dezbaterile pe moţiunea simplă, PSD a susţinut că actualul
ministru al Finanţelor a făcut declaraţii hazardate şi iresponsabile care au condus
la o scădere a cursului monedei naţionale în raport cu euro şi dolarul
american, scădere ce se va multiplica în economie. Social-democraţii au vorbit,
totodată, de ‘brambureala’ Guvernului şi a ministrului de Finanţe pe tema salariului
minim sau a deficitului bugetar.

Demersul PSD este unul politic – a venit replica lui
Florin Cîţu, prin acest demers social-democraţii încercând să mascheze situaţia
economică a României după trei ani de guvernare, exprimată inclusiv prin ‘dezastrul’ găsit la
Ministerul Finanţelor. Tot pe PSD au dat vina liberalii şi pentru recenta retrogradare
a perspectivei ratingului României de la stabilă la negativă de către agenţia
de evaluare Standard&Poor’s. În opinia PNL, acest lucru s-a produs din cauza derapajului bugetar
apărut prin cheltuieli excesive făcute de guvernul anterior.

Cum să nu scadă
Standard&Poor’s perspectiva de rating, dacă dimineață deficitul este 3,7%
din PIB, la prânz este 4,1%, seara este 4,3%, iar în documentele oficiale pui
4,4% din PIB? – a comentat, în replică, pe Facebook, fostul strateg economic al
PSD, profesorul Cristian Socol, referindu-se la cifrele vehiculate de liberali
în perspectiva rectificării bugetare pe anul acesta. Cum să nu scadă Standard&Poor’s perspectiva de
rating, dacă aseară ponderea datoriei guvernamentale în PIB pentru 2020 era de
45% PIB, iar azi dimineață a ajuns la 40%? – a mai punctat Socol. Pentru
2020, actualul Guvern doreşte un deficit bugetar de 3,6%, cheltuieli de
personal care să nu depăşească 9,7% şi menţinerea creşterii economice la 4%.

Preşedintele
român la Consiliul European

Prezent la finalul acestei săptămâni la Bruxelles,
la Consiliul European, preşedintele român Klaus Iohannis a anunţat că liderii europeni au decis să predea pregătirea bugetului multianual al Uniunii Europene din răspunderea
preşedinţiei rotative finlandeze a Consiliului Uniunii în cea a Preşedinţiei
Consiliului European. Cât despre obţinerea neutralităţii climatice până în 2050
propusă de noua Comisie Europeană, Klaus Iohannis a spus că, cel puţin în
perspectiva anului 2030, România stă destul bine în atingerea ţintelor propuse.
În fine, în lumina alegerilor parlamentare anticipate din Marea Britanie,
preşedintele român şi-a exprimat mulţumirea faţă de rezultatul scrutinului,
sperând ca majoritatea clară rezultată să finalizeze Brexitul cu acord.